Târgu Mureş

Descoperiti orasul Tg Mures

Târgu Mureş, mai demult Mureş-Oşorhei, Oşorheiu, Târgul Mureşului, (în maghiară: Marosvásárhely, Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár , în dialectul săsesc Nai Mark, Nai Muark, germană: Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, Marktstadt, latină: Novum Forum Siculorum) este municipiu reşedinţă de judeţ şi cel mai mare oraş al judeţului Mureş, Transilvania, România.Situat în zona central-nordică a României, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureş, oraşul are ca delimitare geografică râul Mureş şi dealul Corneşti. Târgu Mureşul se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureş, Cristeşti, Livezeni, Sântana de Mureş şi Sâncraiu de Mureş.

Istoric

 

Săpăturile efectuate de arheologul Ştefan Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al oraşului Târgu Mureş a fost locuit încă din preistoric. Au fost descoperite o serie de locuinţe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene şi de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Sapaturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz şi a fierului; s-au descoperit şi vestigii aparţinând culturii Criş cea mai veche cultură neolitică din România.Descoperirile arheologice de la Cristeşti, Cetatea de la Moreşti, Cipău, Sântana de Mureş atestă continuitatea populaţiei băştinaţe şi după retragerea Aureliană. Cetatea de la Moreşti de lângă Târgu Mureş confirmă existenţa unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare.În 1332 - 1370 Târgu Mureş figurează într-un registru de dijmă al Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodată oraşul poate fi găsit în istoriografie sub denumirea ungurescă Székelyvásárhely sau Vásárhely .În 1616 Tamás Borsos, primarul oraşului, primeşte de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, rangul de municipiu pentru oraş şi totodată se fixează şi numele unguresc de Marosvásárhely.În 1709 izbucneşte o epidemie de holeră care pustieşte oraşul Târgu Mureş şi împrejurimile din judeţul Mureş.În anul 1754 sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei a fost mutat de la Mediaş la Târgu Mureş. Din 1826 instituţia a funcţionat pe str. Bolyai la nr. 30, în actualul sediu al Curţii de Apel Târgu MureşÎn 1786 se înfiinţează prima tipografie din Târgu Mureş. În această perioadă mişcarea culturală şi literară iluministă care a condus la apariţia Şcolii Ardelene, avându-i ca reprezentanţi pe Gheorghe Şincai, Petru Maior, au avut contribuţii la dovedirea continuităţii populaţiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învăţământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor şi saşilor şi pentru desfiinţarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Farkas Bolyai ca profesor la colegiul reformat şi fiul său, Janos Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele lor este purtat de o stradă şi de un liceu din oraş.

În 1848 oraşul a sustinut revoluţionarii maghiari, iar în noiembrie trupele habsburgice au ocupat Târgu Mureşul de la ostaşii secui. Numai cu mare efort a putut generalul Tolnay în 13 ianuarie 1848 să reocupe oraşul strategic. Dupa reocuparea oraşului în Casa Teleki au dormit şi au plecat la ultima batalie Sándor Petőfi şi Józef Bem. După finalul revoluţiei maghiare, înfrântă în 1854, la Târgu Mureş in locul numit Postarét actuala strada a ,,Secuilor martiri" au fost ucisi cei trei generali secui de catre ostaşii habsburgi. În 1874 după Ausgleich un monument imens a fost construit la locul uciderii. Acest obelisc a ramas in acel loc până astăzi, iar în fiecare an aici se tin manifestările prilejuite de ,, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni".Anul 1848 găseşte oraşul Târgu Mureş cuprins de febra manifestarilor revoluţionare româneşti. Avram Iancu şi Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiţie în care afirmă: „să fie înscăunată dreptatea şi egalitatea, să fie asigurată existenţa naţională şi folosirea dulcii limbi materne pentru toate naţiunile ce locuiesc în Ardeal şi Ungaria, să se desfiinţeze robotele fără nici o despăgubire ....”. În Târgu Mureş, în casa lui Avram Iancu, au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj.În 1866 Mihai Eminescu poposeşte în Târgu Mureş. Poetul se odihneşte la Calul Bălan din strada Călăraşi 13, unde ulterior a fost amplasată o placă comemorativă care să amintescă de trecerea poetului prin oraş.Oraşul a fost cunoscut până în perioada interbelică sub denumirea de Murăş-Oşorhei. Atât Avram Iancu, cât şi ceilalţi fruntaşi români care au studiat sau au activat în oraşul de pe Mureş foloseau cu consecvenţă numele de Oşorhei, derivat din cuvântul maghiar "vásárhely" (a se pronunţa "vaşarhei"), ceea ce înseamnă "târg". Denumirea de Târgu Mureş a fost adaptată în timpul administraţiei interbelice.

 Sfârşitul anul 1989 găseşte oraşul cuprins de febra dorinţei de schimbare. Regimul comunist, ca şi în celelalte oraşe ale ţării, este privit cu ostilitate, astfel că, atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timişoara s-a făcut auzit în toată ţara, mureşenii şi-au adus şi ei contribuţia la demolarea vechilor structuri. Morţii din acele zile tulburi ale începutului democraţiei din România, stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste.La mitingul desfăşurat în 21 decembrie 1989, în piaţa centrală a oraşului au participat câteva mii de persoane. A fost organizată o tribună populară, la care diferiţi revoluţionari şi-au exprimat nemulţumirile faţă de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armată şi revoluţionari, urmate de schimburi de focuri, mai mulţi oameni fiind răniţi, iar unii decedaţi. Adrian Hidoş, Pajka Karoly, Ilie Muntean, Bodoni Sandor, Tamasi Erno, din rândul revoluţionarilor, Adrian Mare, Puczi Andrei Liviu şi Takacs Szilard, din rândul militarilor, au decedat.În martie 1990, pe fondul tensiunilor interetnice a avut loc în Târgu Mureş unul dintre cele mai violente conflicte sociale de după 1990, din România.

În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele aduse şi pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureş este declarat Oraş-martir.

                                                       

                                                                                                                                                         
    Harta jud. Tg Mures
                                                                                                                                                  

harta Tg Mures aici:http://www.harta-turistica.ro/map.php?ID=7&obj=&lang=                

                          

imagini tg mures

Cetatea medievala

Suprafata de cca 4,3 ha si este alcatuit dintr-o incinta fortificata cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formeaza o mare curte interioara, in cadrul careia se gaseste Biserica Reformata si Cladirea Manutantei.

Prima fortareata, construita pe actualul amplasament in anul 1492, din dispozitia voievodului Transilvaniei, Bathori Istvan, este desavarsita intre anii 1602 - 1652, sub conducerea judelui Borsos Tamas. Ridicata in plan pentagonal, inconjurata de un zid de aparare, cetatea are sapte bastioane, cinci dintre ele purtand numele breslelor, care potrivit traditiei, le-au intretinut arhitectura, intregul ansamblu poarta amprenta Renasterii tarzii. inaltate pe 3 - 4 nivele, tencuite la exterior si simplu ornate in interior, bastioanele au infrastructura realizata, de regula, din piatra de rau, peretii din caramida, avand grosimi cuprinse intre 80 - 190 cm. Etajele bastioanelor se sprijina pe barne groase de lemn, accesul sau legatura intre ele facandu-se fie prin exterior, direct sau din drumul de straja, fie prin scari interioare de lemn.

Ca vatra a orasului, Cetatea cu complexul de monumente istorice aferente a determinat ridicarea constructiilor publice si private ce aveau sa defineasca mai tarziu structura urbana a viitorului oras. Prin traditie, Cetatea a devenit spatiul de desfasurare a unor manifestari culturale de referinta. Aici se desfasoara sarbatoarea "Zilelor Tirgumuresene", manifestare ce reuneste anual peste 80.000 de participanti. De-a lungul anului, tot incinta Cetatii gazduieste si "Festivalul Berii", "Sarbatoarea Vinului si a Mustului", "Oraselul Copiilor", precum si alte evenimente de interes major pentru locuitorii orasului.

Palatul Culturii

Palatul Culturii a fost construit intre 1911 si 1913 si se impune prin decoratiile sale: acoperis din majolica bleu-alb-roz, mozaic monumental, basoreliefuri si fresce. Holul sau monumental este realizat in marmura de Carrara si decorat cu oglinzi venetiene. Sala de concerte este inzestrata cu o orga dispunand de 4463 de tuburi. Sala Oglinzilor, adevarata "perla" a Palatului, are sase vitralii care urmau sa reprezinte Europa la Expozitia Internationala din 1914 de la San Francisco, daca n-ar fi izbucnit Primul Razboi Mondial. Palatul Culturii gazduieste Muzeul de Arta, cu panze de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Munkacs Mihaly, Nicolae Tonitza, scoala de la Baia Mare etc

                    Edificiul, plasat la intersecţia Pieţei Trandafirilor cu strada George Enescu, are un aspect general monumental. Planul este de formă patrulateră neregulată, cu unele protuberanţe pe laturi şi extremităţi. Elevaţia se compune din cinci nivele: un parter înalt, mezanin şi trei etaje evidenţiate prin folosirea a diferite materiale de construcţii (bosaj rustic din bucăţi mari de piatră pentru parter, tencuială rugoasă de diferite culori pentru etaje şi plăcuţe de gresie cenuşiu-verzuie pentru extremitatea superioară). Aspectul faţadelor este marcat în principal de bidimensionalism şi de stilul liniar-rectangular, căruia i se contrapun doar câteva elemente cu forme curbilinii: cele şase bow-window-uri acoperite cu semicalote, care se află deasupra portalului principal şi balconaşele circulare dispuse pe muchiile clădirii. Intrarea principală este situată la mijlocul faţadei dinspre strada Enescu şi se compune din patru uşi masive deasupra cărora se află o copertină cu schelet metalic şi sticlă. Acest element, cât şi uşile propriu-zise decorate în feronerie cu motive florale, sunt specifice stilului 1900.

Exteriorul este foarte bogat decorat, cu panouri în mozaic viu colorat, cu scene şi busturi în altorelief, cu stâlpi ornamentaţi în relief săpat, etc. Compoziţia cea mai impresionantă este mozaicul de pe faţada principală, o scenă alegorică inspirată din folclorul maghiar. Cartoanele au fost realizate de artistul Nagy Sándor, figură importantă a artei maghiare, fondatorul – împreună cu Körösföy Kriesch Aladár – a Şcolii de la Gödölo. Plastica se caracterizează prin bidimensionalism şi ritmicitate verticală. Contribuţia lui Róth Miksa, artist specializat în realizarea de mozaicuri şi de vitralii, a constat în execuţia propriu-zisă. În ceea ce priveşte mozaicurile de pe latura dinspre Piaţa Trandafirilor, se pare că acestea îi aparţin în totalitate lui Miksa.

Busturile puternic reliefate, care rup plastica preponderent bidimensională a faţadei sunt opera sculptorului Kallós Ede. Ferestrele sunt încadrate de stâlpi de mici dimensiuni decoraţi cu motive folclorice. Pitorescul exteriorului e conferit şi de acoperişul din ţiglă în formă de solzi de peşte, foarte ornamentală prin colorit.

                                                                                                                                                              Interiorul are o structură care deserveşte funcţia edificiului de palat al artelor şi ştiinţelor. La parter se află o serie de spaţii dispuse perimetral, având acces din exterior. Partea centrală este ocupată de sala de spectacole a cărei elevaţie cuprinde toate nivelele edificiului. Încăperea va beneficia de o orgă construită la 1913 de firma Rieger din Jägendorf. Marele hol care face legătura dintre zona de acces în clădire şi sala de spectacole este acoperit cu şase calote pe pandantivi ce se sprijină pe doi stâlpi liberi şi alţi stâlpi angajaţi care delimitează garderoba foaierului. Cele două aripi laterale ale holului duc spre scările de acces la etaj, precum şi spre un pasaj care face legătura cu un alt corp al clădirii. Aici se află sălile şi depozitele Bibliotecii Judeţene.

                                                                                                                                                                       La primul etaj se află Sala Oglinzilor, destinată muzicii de cameră şi reuniunilor de diverse tipuri. Etajul al doilea adăposteşte sala mică de spectacole şi săli destinate Muzeului de Istorie. La ultimul etaj se desfăşoară sălile Muzeului de Artă, un spaţiu care iniţial nu fusese destinat unui muzeu ci unei şcoli de artă care a funcţionat în perioada interbelică sub directoratul pictorului Aurel Ciupe.
             Decorul interiorului este foarte bogat, la limita excesivului dar în acelaşi timp rafinat, cu tendinţă de preţiozitate. Se îmbină stilul neomaghiar, care valorifică cultura locală, cu gustul oriental şi Art Nouveau-ul internaţional. Pereţii holului şi ai casei scărilor sunt în întregime acoperiţi cu fresce decorative cu motive florele şi vegetale. Cele două panouri majore executate de pictorul Körösföy K. Aladar sunt inspirate din legende maghiare şi înfăţişează personaje în costume populare din secuime.

                                                                                                                                                                                 Vitraliul ornamental este un alt element de bază al arhitecturii secession care se regăseşte şi în ansamblul Palatului Culturii. Geamurile Sălii Oglinzilor sunt decorate cu adevărate capodopere ale genului. Patru dintre acestea sunt opera comună a lui Nagy Sándor şi a lui Róth Miksa, celelalte fiind realizate de Thoroczkai Wigand Ede şi de Muhits Sándor. Tot lui Róth Miksa îi aparţin şi vitraliile cu portretul unor personalităţi, de la ferestrele din casa scărilor, precum şi compoziţiile mai ample din sala mică de concerte. Conceptul de operă de artă totală aplicat în această perioadă clădirilor publice şi chiar locuinţelor este evident în cazul de faţă prin exemplul Sălii Oglinzilor unde inclusiv piesele de mobilier sunt obiecte de artă: măsuţe şi scaune în formă de lalea

==========================================
Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul"

     Beneficiind de un cadru natural deosebit - un parc pe malul micului lac de acumulare format de barajul de peste Mureş - Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul" oferă multiple şi variate posibilităţi de recreere şi divertisment. Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul", cunoscut în plan local şi sub denumirea de „Week - End", a fost amenajat şi utilizat încă de la finele secolului al XIX-lea, în jurul unui fost braţ mort al râului Mureş.

Complexul a pornit de la un bazin de canotaj, ajungând în prezent să cuprindă alte patru bazine, de dimensiuni şi adâncimi diferite, destinate atât înotătorilor cât şi celor care nu au deprins încă înotul. „Casa de Oaspeţi", din cadrul Complexului, aparţinând Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş, dispune de un restaurant cu 70 de locuri, o sală de conferinţe de 30 de locuri, o terasá de 100 de locuri, putând asigura şi cazarea a 22 de persoane.

Complexul oferă posibilitatea închirierii unor ambarcaţiuni pentru bazinul de canotaj, cât şi alte echipamente pentru desfăşurarea unor activităţi sportive. Sunt amenajate terenuri de mini -fotbal, baschet, handbal, volei, tenis, precum şi pentru alte activităţi recreative.
 

 
 
În sezonul estival, la Complexul „Week - End" îşi petrec timpul liber, în medie 6.000 de persoane / zi. În cursul verii, au loc diverse spectacole în aer liber, discoteci, concursuri şi reprezentaţii sportive.Primăria municipiului Tîrgu-Mureş este interesată să implice şi să cointereseze investitorii în promovarea unor servicii moderne şi la standarde înalte, în interesul oraşului, darşi al celor care investesc.

În acest sens, li se oferă celor interesaţi posibilitatea amenajării unui parc de distracţii, cât şi concesionarea unor terenuri în cadrul complexului, pentru implementarea unor proiecte specifice sportului, agrementului şi divertismentului.

HARTA COMPLEXULUI DE AGREMENT "MURESUL"

==================================================================

Gradina Zoologica

Gradina Zoologica adaposteste o intreaga varietate de specii de animale domestice si salbatice, intinzandu-se pe o suprafata foarte mare, fiind una dintre cele mai mari gradini zoologice din Romania. Pe langa animale putem admira si o serie intreaga de arbusti si plante specifice climatului din tara noastra.

=======================================================================

Aeroportul Transilvania -Tg Mures

link: targumuresairport.ro