Ordine Cavaleresti Cele mai importante Ordine Cavaleresti sunt: Ordinul Sarmanilor Cavaleri ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon cunoscut drept Ordinul Templier, Ordinul Cavalerilor Ospitalieri, Ordinul Dragonului, din care a facut parte si Vlad Tepes, Ordinul Teutonic etc.

Ordinul Cavalerilor Ospitalieri

Sunt ordinul religios cel mai vechi, fondat in prima cruciada 1095-1098.
La origine, Ordinul Ospitalierilor n-a fost un ordin militar, ci un ordin de calugari care se dedicau asistentei calatorilor si pelerinilor, si ingrijirii bolnavilor. La Ierusalim exista o institutie de caritate, han pentru gazduirea pelerinilor si in acelasi timp si spital, fondata de negustorii amalfitani inca din 1070. Ordinul, fondat de nobilul Gerard, se ingrijea de pelerinii bolnavi si ii transporta la aceasta institutie, langa Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Ierusalim. In 1113 papa Paschal al II-lea a recunoscut oficial ordinul, ai carui membri trebuiau sa fie nobili.
Membrii ordinului purtau o mantie neagra cu o cruce malteza in opt puncte. Organizarea ordinului era asemanatoare cu cea a Templierilor. Ospitalierii aveau un mare maestru, care prezida peste organizatia centralizata a cavalerilor, capelanilor si servitorilor. Ei urmau regulile monastice stabilite de Sfantul Augustin (episcopul roman Augustin din Hippo). Aceste reguli guvernau ritualurile zilnice ale rugaciunii, studiului si muncii. Regulile Sfantului Augustin au fost adoptate frecvent de calugari in sec. al XII-lea.
Sub cel de-al doilea mare maestru, Raymond de Puy, ordinul a inceput sa capete si atributii militare, astfel incat in 1200 functiile caritabile ale Ospitalierilor au trecut pe plan secund.
Cucerirea Ierusalimului a dus la transformarea calugarilor Ospitalieri in cea mai puternica forta militara din Palestina, datorita si bogatiilor imense pe care le detineau din donatii.
Succesele in razboaiele pentru apararea Tarii Sfante au dus la imbogatirea ordinului cu mari proprietati in Europa si Palestina. Incepand din 1137, Ordinul Ospitalierilor a luat parte foarte activ la luptele contra musulmanilor, construind si stapanind cetati foarte puternice: Krak des Chevaliers, Belvoir si Margat.
La apogeul puterii, in sec. al XIII-lea, Ospitalierii numarau 500 de cavaleri pentru apararea Regatului Latin al Ierusalimului de turci.
Dupa caderea Acrei, Ordinul Ospitalierilor s-a refugiat in Cipru. In 1310 au cucerit de la turci insula Rodos, pe care au guvernat-o pana in 1552, intitulandu-se Cavalerii Sfantului Ioan din Rodos. Cat au stat in Rodos averea lor a tot crescut. Pe langa donatiile nobililor, ei s-au imbogatit foarte mult in 1323, cand au intrat in posesia unor proprietati ale Templierilor. Cavalerii din Rodos erau singura prezenta crestina in tot estul mediteranean in 1453, data caderii Constantinopolului. Ei au aparat Rodosul impotriva musulmanilor pana in 1522, cand au fost infranti definitiv, dupa un asediu indelungat.
In 1530, imparatul Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana, Carol al V-lea le-a dat cavalerilor insula Malta, ca baza militara. Ordinul s-a numit de atunci Ordinul Cavalerilor de la Malta.
Formidabila garnizoana a cavalerilor a prevenit expansiunea musulmana si a ramas necucerita pana in 1798, cand a fost cucerita de Napoleon. Pana atunci, cavalerii pierdusera majoritatea posesiunilor europene. Ca ordin catolic ei si-au pierdut toate proprietatile din Anglia si majoritatea posesiunilor din Germania, acestea fiind luate de protestanti in timpul Reformei Protestante (1517-1548). Posesiunile lor din Franta au fost pierdute in timpul Revolutiei Franceze. Dupa caderea Maltei, ordinul s-a mutat intr-o manastire la Triest, Italia si mai tarziu la Roma, in 1834.
In 1961 papa Ioan al XXIII-lea a recunoscut ordinul ca o comunitate religioasa a Bisericii Catolice. Astazi ordinul continua sa conduca spitale si sa se ingrijeasca de refugiati si invalizii de razboi.
Principala mostenire a Ospitalierilor a fost una militara. Ei au avut forta necesara pentru a apara estul Mediteranei si Europa de musulmani.

Ordinul Templier

Sărmanii soldaţi ai lui Cristos şi ai Templului lui Solomon cunoscuţi mai ales sub numele de templieri sau Ordinul Templului, au fost unul dintre cele mai cunoscute ordine militare creştine.
Ordinul a existat timp de aproximativ două secole în Evul Mediu. A fost creat în urma primei cruciade din 1096, pentru a asigura călătoria în siguranţă a numeroşilor pelerini europeni către Ierusalim.
Recunoscut oficial de biserică în 1129, Ordinul a crescut repede ca număr de membri şi putere. Cavalerii templieri puteau fi recunoscuţi după hainele albe cu o cruce roşie, distinctivă, şi erau printre cei mai bine echipaţi, antrenaţi şi disciplinaţi războinici din perioada cruciadelor. Membrii Ordinului care nu erau războinici au creat o puternică infrastructură economică în întreaga creştinătate, introducând pentru prima oară proceduri financiare care au reprezentat începutul sistemului bancar, şi au construit numeroase fortificaţii în Europa şi Ţara Sfântă.
Succesul templierilor era strâns legat de succesul cruciadelor. Când Ţara Sfântă a fost pierdută, iar templierii au suferit înfrângeri zdrobitoare, sprijinul pentru existenţa ordinului s-a stins. Zvonurile despre ceremoniile iniţiatice secrete ale lor au creat neîncredere, iar regele Filip al IV-lea al Franţei, puternic îndatorat ordinului, a început să facă presiuni asupra papei Clement al V-lea. Vineri, 13 octombrie 1307, Filip a dat ordin ca Templierii sa fie arestati pe motiv de erezie; aceasta era singura cale ce permitea regelui Frantei sa le confiste uriasa avere. Pentru a li se putea obtine marturisiri incriminatorii, Templierii au fost torturati. Aceste marturisiri includeau: scuiparea si calcarea in picioare a crucii, homosexualitate si sodomie, venerarea unui idol cu numele de Baphomet.
"Indignarea publica a luat amploare din cauza acuzatiilor de venerare a diavolului sub forma unui idol numit Baphomet." Baphomet era "simbolul templier al ritualurilor gnostice. Figura androgina cu barba de tap si copite despicate are legatura cu zeul cu coarne al antichitatii, Mendes." ( Peter Tompkins, The Magic of Obelisks.)
O alta teorie sugereaza ca numele de Baphomet este compus din cuvintele "baphe" (baptism) si "metis" (intelepciune). Ambele teorii implica faptul ca Templierii ar fi venerat, in secret cel putin, o invatatura secreta. Mai multi comentatori considera ca din acest punct Templierii a fi devenit gnostici (o doctrina filosofica caracterizata prin includerea filosofiei elenistice in teologia crestina). Dupa succesul pe care l-a avut Filip in inlaturarea puterii si bogatiei Templierilor, acesta i-a indemnat pe toti ceilalti lideri crestini sa faca acelasi lucru. Sapte ani mai tarziu, in anul 1314, ultimul mare maestru al Cavalerilor Templieri - Jaques de Molay - a fost ars pe rug. Se spune ca acesta i-a blestemat inainte de a arde pe rug, pe regele Frantei, Filip si pe papa Clement V sa moara in acelasi an.
Chiar daca aceasta poveste nu este decat o legenda, dovezile istorice indica faptul ca Papa Clement V a murit la o luna dupa De Molay, iar Filip IV la sapte luni dupa aceea.

Ordinul Teutonic

Ordinul a fost fondat in Acra, in Palestina in 1190. In acel an musulmanii au condus un asediu impotriva orasului, iar Ordinului Cavalerilor Teutoni I s-a dat in grija un spital pentru ranitii si bolnavii cruciati.
In 1198, Ordinul Teutonic a capatat un caracter net militar, insumand cavaleri germani (exclusiv de origine nobila), capelani si calugari-servitori (oblati). Teutonii foloseau acelasi reguli monastice ca si Templierii. Ei au fost recunoscuti oficial de papa Inocentiu al III-lea in 1199. Membrii ordinului purtau o tunica alba cu o cruce neagra.
Bogatia Teutonilor a crescut intr-un ritm lent, deoarece erau in competitie cu celelalte doua ordine. In 1210 Hermann von Salsa a preluat conducerea cavalerilor si sub administratia sa viguroasa ordinul s-a extins rapid.
Importanta cavalerilor Teutoni in Orient nu era comparabila cu cea a Templierilor sau Ospitalierilor, in schimb activitatea lor razboinica nu s-a limitat la zonele statelor cruciatilor din Rasarit, ei mutandu-si sediul operatiunilor in estul Europei. La inceput regele Ungariei i-a invitat sa participe la o cruciada impotriva slavilor din zona baltica si ei au dat curs invitatiei. In 1226 Cavalerii Teutoni au cerut si primit Prusia, ca feuda, de la imparatul Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germania, Frederic al II-lea, cu conditia sa converteasca la crestinism locuitorii. In 1234 papa Grigore al IX-lea le-a acordat controlul asupra oricarui teritoriu cucerit de la slavi. Cavalerii Teutoni au construit castele impunatoare pentru a apara noile teritorii. De aici conduceau ofensiva impotriva slavilor. In urmatorii 50 de ani Cavalerii Teutoni au preluat controlul complet asupra Prusiei. Ei au conlucrat cu Ordinul nou creat al Livonienilor, care au devenit parte integranta a Teutonilor in 1237. Majoritatea locuitorilor au fost fortati sa se converteasca la crestinism, iar cei care se opuneau erau fie expulzati, fie omorati. Cavalerii Teutoni au incurajat colonizarea germana a zonei si astfel Prusia a devenit predominant germana.
In 1300 Teutonii au devenit cea mai formidabila putere in zona central estica a Europei. Ei controlau un teritoriu care cuprindea Livonia (cea mai mare parte din Letonia si Estonia), Prusia si parti din Germania. Cavalerii isi mentineau influenta in regiune prin campanii militare care puteau ajunge pana la opt, intr-un singur an. In plus, dupa ce ordinul a fost eliberat de juramantul de saracie de catre papa in 1263, a devenit o organizatie puternica de comert. Ei comercializau, in special, grau si protejau si ajutau statele din Hansa Germana.
La sfarsitul sec. al XIV-lea rolul cavalerilor s-a schimbat rapid. Dupa 1386, Teutonii n-au mai putut afirma ca razboaiele lor erau pentru convertire la crestinism. In acel an, conducatorul Lituaniei s-a casatorit cu regina Poloniei. Alianta dintre Lituania si Polonia a intarit pozitia slavilor in regiune si a inceput un razboi intre Teutoni si polonezi. In 1409 regele Poloniei a invitat toti inamicii Teutonilor sa participe in razboi. Pe 15 iulie 1410 armatele Poloniei impreuna cu recruti cehi, unguri, tatari, lituanieni, cazaci au infrant Ordinul cavalerilor teutoni la Tannenberg, in Prusia.
Cavalerii Teutoni au supravietuit in Prusia si in regiunea baltica in timpul evului mediu tarziu, dar posesiunile lor teritoriale au scazut. Pentru a-si mentine controlul in teritorii au trebuit sa se bazeze pe mercenari, ceea ce a condus la cresterea darilor, spre nemultumirea populatiei.
Puterea lor fiind in declin, Polonia a capturat vestul Prusiei in 1466. In 1525 marele maestru al ordinului Albrecht de Hohenzollern a adoptat luteranismul si a dizolvat ordinul din teritoriile prusace ramase, stabilind un ducat secularizat.
In sec. al XVI-lea cavalerii au pierdut teritoriile din estul Europei in favoarea Rusiei, Poloniei si Suediei. In 1591 au pierdut ultimele teritorii din Livonia. Ordinul s-a mutat in sudul Germaniei si in Austria, in 1683 luptand impotriva turcilor la Viena.
In 1697 numarul membrilor ordinului a scazut dramatic si n-a mai avut forta militara, ordinul devenind pur religios. In 1809 ordinul a fost dizolvat de Napoleon, dar o revitalizare a ordinului s-a produs in Austria in 1834.
In sec. al XIX-lea ordinul a fost o institutie caritabila, dar in 1929 a recapatat functia religioasa. Ordinul a continuat sa functioneze ca un ordin religios al Bisericii Romano-Catolice, cu exceptia perioadei celui de-al II-lea Razboi Mondial, cartierul lui general fiind la Viena.
Mostenirea lor cea mai importanta a constat in convertirea la romano-catolicism a Poloniei si altor state est europene, ca si in constructiile lasate de ei.

Ordinul Dragonului (Societas Draconistrarum)

Ordinul Dragonului (în latină: Societas Draconistrarum) a fost un ordin militar asemănător Ordinului Templierilor, ce s-a instituit în zona centrală a Europei. A fost creat de împăratul Sigismund de Luxemburg în anul 1408, în principal pentru a proteja creştinătatea de ameninţarea otomană.
La 12 Decembrie 1408 este instituit în numele lui Isus Cristos, Ordinul religios cavaleresc al Dragonului care numără în Primul cerc un număr fix de 24 de cavaleri. Sigismund de Luxemburg va fi Maestru magnificus, fiind la rândul lui înconjurat de un număr de cinci cavaleri consilieri care vor purta gradul de mareşali. Al Doilea cerc, cel al scutierilor cavalerilor din Primul cerc, nu are un număr fix de cavaleri.
Ordinul urmăreşte întărirea pământească a Bisericii lui Cristos sub aripa protectoare a religiei creştine care poartă cruciadă împotriva duşmanilor externi şi interni. Pe plan temporal, obiectivul principal al Ordinului este lupta împotriva turcilor şi a ereziei husite precum şi (nemărturisit) întărirea autorităţii regale împotriva veleităţilor de autonomie a magnaţilor maghiari şi a vasalilor Coroanei cât şi limitarea puterii politice a călugărilor.
Primul Maestru al Ordinului este Baronul Mihail Garai. În scurt timp printre cavaleri sunt nobili saxoni, unguri, polonezi, italieni, cehi, sârbi şi valahi (Vlad Ţepeş). În rândurile sale s-au numărat atât laici, cât şi elite are ierarhiei bisericeştiÎn 1408, numărul cavalerilor era 61 iar în 1437, numărul cavalerilor ajunsese la 97. Ierarhia membrilor Ordinului Dragonului era stabilită în funcţie de capacitatea cavalerilor de a echipa un oştean care să lupte în spiritul Ordinului. 400 de oşteni echipaţi de un nobil formau un Banderium care deja cu 100 de soldaţi putea fi condus în luptă cu un steag şi un blazon personal. La nivel de Banderium, nobilii primeau un ajutor financiar regal suplimentar în bani sau în uncii de sare. Un Banderium era plătit de Coroană cu 300 de fiorini ceea ce nu era foarte mult dat fiind că armura completă a unui cavaler costa 50 de fiorini iar casca 20. Batalionul de cavaleri de profesie militară era cel care alimenta Trezoreria regală cu reveniturile a 12000 de sate de şerbi. Forţa financiară şi militară Ordinului Dragonului aparţinea exclusiv nobililor, regele Sigismund, Alteţă Serenissimă, fiind capabil să echipeze singur 4000 de arcaşi.
În anii 1415-1417, Nicolae Csáki, cavaler al Ordinului din Transilvania, echipa 900 de pedeştraşi. Pippo Spano 1200. Ordinul Dragonului a reuşit să echipeze între 15.000-20.000 de oşteni, dintre care 10.000 erau arcaşi. În ciuda caracterului cosmopolit al membrilor Ordinului, magnaţii maghiari au încercat constant să limiteze influenţa cavalerilor nemaghiari. Prin medierea Ordinului, Sigismund va combate energic opozanţii politicii sale personale. Problema de ordin militar al Ordinului era tensiunea între proporţia pedestraşilor mercenari, alcătuită îndeosebi din oşteni saxoni, cehi, sârbi sau polonezi şi nucleul arcaşilor maghiari


Specific ordinelor militare, gasim juramantul solemn de aparare a religiei crestine, a vaduvelor si orfanilor; ceremonialul se numea in franceza adoubement. Au existat peste 300 de astfel de ordine din care cele mai importante sunt OSMTH si Ordinul de Malta.

Minunati-va si voi

Nu stiu daca sunt trucate dar arata extrem de bine

Tehnologii care vor revoluţiona lumea


Cel mai mare dezastru de mediu din lume, scurgerea de ţiţei care are loc de peste şapte săptămâni în Golful Mexic, scumpirea produselor petroliere şi criza determină companiile să caute noi metode de a produce şi consuma energie.
Cei 147 de dolari la care ajunsese barilul de ţiţei în vara lui 2008 şi repetatele întreruperi în furnizarea gazelor naturale din cauza fricţiunilor existente între Rusia şi Ucraina au împins companiile să se reorienteze rapid. Vă prezentăm mai jos cinci tehnologii inedite în care coloşii mondiali caută noi surse de bani. Şi un mediu mai curat.
Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră a lumii testează viabilitatea vânzării de biocombustibili proveniţi din alge ca sursă alternativă de energie, potrivit Reuters. Gigantul vrea să proceseze algele în rafinăriile existente, astfel încât să fie compatibil atât cu tehnologiile de rafinare, cât şi cu infrastructura de transport. Deşi omenirea îşi bate capul după găsirea de noi surse de energie, unii şi-au dat seama că există deja una veche de miliarde de ani: fotosinteza. Cercetătorii de la CNRS, din Franţa, au reuşit să transforme energia chimică generată prin fotosinteză în energie electrică. Soluţia: dezvoltarea unui nou tip de celulă, conform Science Daily.
Prin fotosinteză, plantele transformă energia soarelui în energie chimică. Cu ajutorul luminii, bioxidul de carbon şi apa sunt transformate în glucoză şi oxigen. Oamenii de ştiinţă de la CNRS au realizat mici electroliţi modificaţi pe care i-au introdus într-un cactus. Apoi s-a produs minunea şi s-a putut observa fotosinteza pe viu. Cu cât "planta" este expusă la mai multă lumină, cu atât este accelerată producerea glucozei şi a oxigenului. Ceea ce înseamnă că mai mult "combustibil" este produs.
Bloom Box este un sistem de celule de combustibil care poate alimenta cu energie o casă. Existent deocamdată doar în forme masive, şi folosit de companii precum Google sau Ebay, sistemul va fi disponibil pe piaţă peste cinci ani. Aparatul este dezvoltat de Bloom Energy din Silicon Valley. Fondatorul companiei este KR Sridhar, fost inginer la NASA. Lui i-a venit ideea de realiza "maşinăria" când a încercat să creeze un dispozitiv care să poată produce oxigen pentru misiunile pe Marte. Cutia magică este compusă dintr-o serie de plăci ceramice, intersectate cu un aliaj metalic. Poate funcţiona atât cu combustibili fosili, cât şi cu biomasă. Aceştia se combină cu oxigenul, iar rezultatele sunt electricitatea, dioxidul de carbon şi apa. Versiunile la scară mare costă acum 700.000 de dolari, iar cele pentru uz casnic se aşteaptă să coste 3.000 de dolari.
ARPA-E este o agenţie americană, verişoara pe probleme energetice a celebrei DARPA, care experimentează tehnologii militare. ARPA-E a primit 400 de milioane de dolari din pachetul de stimulare a economiei americane, în valoare de 787 miliarde de dolari.
O parte din bani a fost folosită de chimistul Dan Nocera de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Nocera a folosit un catalizator special pentru a descompune apa în hidrogen şi oxigen folosind lumina solară. Procesul inventat de el este atât de ieftin încât o sticlă de apă şi procesul de fotosinteză sunt de ajuns pentru a alimenta o casă. În aproape patru ore procesul dezvoltat de chimist poate produce 30 kWh de electricitate.
Până nu demult, o serie de mici crustacee erau considerate de marinari o pacoste, deoarece au un mare apetit la digerarea lemnului şi distrugeau yahturile şi corăbiile. Acum oamenii de ştiinţă vor să folosească enzimele pe care aceste crustacee le produc pentru a sparge fibrele de lemn şi să le transforme în zaharuri. Micile animale pot sparge chiar şi lignitul, care în mod normal nu este digestibil. O fabrică de biocombustibil bazat pe aceste creaturi ar putea produce zaharurile respective foarte eficient, scrie PopSci. Singurul inconvenient e că aceste animale trebuie "hrănite" cu lemn, însă speciile de copaci modificaţi genetic pentru a creşte foarte rapid sunt o rezolvare.

sursa:http://www.infoportal.ro

21.12.2012 - inceput sau sfirsit?

Mayasii despre 2012

În ultimul timp, de câtiva ani încoace, tot auzim diverse speculatii pe tema anului 2012 sau mai precis a datei de 21.12.2012.
Mai precis se spuns ca:
- vom depăşi tehnologia, aşa cum o cunoaştem noi azi;
- vom depăşi cunoştiinţele actuale despre Timp şi Spaţiu;
- după ce vom trece rapid prin Dimensiunea a 4-a, vom intra în Dimensiunea a 5-a;
- planeta Terra şi întreg Sistemul Solar se vor sincroniza cu Galaxia şi întregul Univers;
- ADN-ul uman va fi reprogramat şi îmbunătăţit, şi va avea 12 spirale în loc de 2.

Cu mii de ani in urma, mayasii preconizau ca, in data de 21.12.2012, lumea noastra se va sfârsi prin foc. Apoi, pântecele cosmic Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit Cel de-al Saselea Soare, o alta lume mai evoluata urmând sa se nasca.

Civilizatia Maya si-a prezis data propriei disparitii

Maya a fost una dintre cele mai cunoscute civilizatii din Mezoamerica. Istoria maya cunoaste trei faze: perioada preclasica, care incepe in jurul anului 2600 i.Cr., clasica si postclasica, perioada care s-a incheiat cu cateva secole in urma, desi sunt voci care sustin ca populatia maya nu a disparut cu adevarat niciodata. Perioada cuprinsa intre anii 250 e.n. si 900 e.n., cunoscuta si sub numele de perioada clasica, avea sa insemne apogeul culturii mayase. Domeniile vaste pe care acestia le ocupau, incluzand teritoriul actual al Mexicului, Guatemalei, nordul Belizelor si vestul Hondurasului, au contribuit la supravietuirea si perpetuarea acestei civilizatii pentru o lunga perioada de timp.
Desi nu mayasii au fost cei care au pus bazele astrologiei, epigrafiei, scrisului sau sistemelor calendaristice, ci le-au preluat de la o puternica civilizatie antecesoare, olmecii, aceste stiinte au fost desavarsite de catre mayasi. Nici cunostintele de arhitectura si inginerie nu le erau straine. Marturie a acestui fapt stau constructiile care le-au supravietuit timp de secole: arhitectura ceremoniala, incluzand piramide care serveau drept temple, palate si observatoare astronomice, rezervoare subterane in care colectau si pastrau apa de ploaie, toate construite fara ajutorul uneltelor de metal. In jurul anului 300 e.n., mayasii au adoptat un sistem de conducere ierarhic, condus de regi si de nobili. Civilizatia s-a dezvoltat intr-un regat foarte bine structurat in timpul perioadei clasice. Societatea lor era formata din mai multe state independente, fiecare dintre ele avand atat o societate agricola rurala, cat si intinse localitati urbane, construite in jurul lacasurilor de cult. Declinul a inceput dupa anul 900 e.n., cand, din motive inca ramase neintelese, mayasii din regiunile sudice si-au abandonat orasele. Ulterior, formatiunile nordice au fost integrate in civilizatia tolteca, ceea ce le-a prelungit existenta si cultura pana in jurul anului 1200. Cateva formatiuni periferice au continuat sa existe pana la venirea conquistadorilor, la inceputul secolului XVI.
În urma cu 3500 de ani, civilizatia Maya punea bazele unei stiinte care acum este numita astronomie. Au pus la punct un sistem calendaristic care determina cu acuratete structura anului solar, divizat în 18 luni a câte 20 de zile fiecare, plus o perioada „nefericita” de cinci zile care corespundea sfârsitului de an. Au calculat date astronomice pentru perioade de milioane de ani, cât si ciclurile prin care aceasta planeta trece ireversibil. Bineînteles, toate acestea sunt sustinute în ziua de azi de stiinta. Înca de pe atunci, au calculat oscilatia axei terestre care, cu cicluri de 26.000 de ani, schimba continuu pozitia aparenta a stelelor, iar la nivel planetar, avem de-a face cu o inversiune a polilor magnetici, fenomen care se petrece o data la 13.000 de ani, deci de doua ori într-un mare ciclu cosmic de 26.000 de ani. În prezent, ne apropiem de aceste doua mari schimbari, aflându-ne la sfârsitul acestui mare ciclu, dar si la începutul unuia nou. Civilizatia Maya, caracterizata de o înalta spiritualitate, a prezis prin calcule astronomice, si nu numai, evenimente pentru o lunga perioada de timp, chiar si data exacta a disparitiei propriei civilizatii.

Pe 21.12.2012 se va naste Cel de-al Saselea Soare


Calendarul mayas, considerat drept cel mai exact si bine calculat calendar din istoria civilizatiilor, ia sfârsit în data de 21.12.2012. Ei spun ca pe 21.12. 2012 va culmina alinierea soarelui nostru cu stelele din centrul Caii Lactee! La aceasta data, lumina si umbra îl vor proiecta pe Sarpele cu pene coborând pe treptele piramidei Chichen Itza, care are la baza un cap mare de sarpe sculptat în piatra. Pe 21.12.2012, în jurul orei 11.11, coada sarpelui proiectata din vârful piramidei va tinti exact înspre constelatia Pleiadelor, într-o aliniere asemanatoare celei pe care o au piramida lui Quetzalcoatl din Teotihuacan. Atunci, cred mayasii, odata cu revenirea pe pamânt a lui Quetzalcoatl, lumea noastra se va sfârsi prin foc, iar pântecele cosmic Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit de mayasi Cel de-al Saselea Soare, o alta lume mai evoluata urmând sa se nasca. Ce e adevarat in toate acestea? Ei bine, oamenii de stiinta, sustin ca la data solstitiului de iarna 2012, soarele se va afla în aliniamentul galactic, adica va fi pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care împarte în doua Calea Lactee, divizånd-o în doua emisfere).
Alte efecte ale marilor transformări cosmice la care asistăm, sunt atmosferele planetelor Sistemului Solar:
- atmosfera lui Marte creşte rapid;
- luna îşi “fabrică” atmosfera proprie compusă din compuşi ai sodiului;
- atmosfera Terrei se schimbă şi ea, în straturile superioare formându-se un nou gaz, care până acum nu exista;
- Venus ne arată o creştere marcantă de intensitate luminoasă;
- Jupiter suferă o modificare atât de puternică, încât s-a format un tub de radiaţie ionizată, între el şi satelitul său Io. De asemenea câmpul lui magnetic a crescut în intensitate de 2 ori;
- Uranus şi Neptun au suferit recente inversări de poli şi acum îşi intensifică câmpul magnetic şi devin tot mai strălucitoare.

Lumea dupa 12 decembrie 2012


Sunt voci care sustin ca mayasii nu au mai inregistrat nimic dincolo de aceasta data fatidica, insa exista documente care par sa contrazica acest lucru. Anumite ramasite ale culturii mayase vorbesc si despre alte evenimente care au loc dupa 2012. Multe dintre acestea sunt prezentate sub forma unor date foarte indepartate. Intr-una dintre tablitele inscriptionate de la Palenque, apare o alta data a calendarului, 1.0.0.00.8 5 Lamat 1 Mol, echivalentul datei de 21 octombrie 4772, cu aproape 3 000 de ani in viitor. Regele Pacal din Palenque a prezis ca la aceasta data un important eveniment mayas isi va sarbatori a 88-a aniversare, sugerand astfel ca acesta nu credea ca lumea se va termina in 2012.
In ciuda imensei publicitati si discutiilor care se desfasoara pe seama acestui eveniment ce se apropie, Susan Milbrath, curator la Muzeul de Istorie Naturala din Florida, a declarat in numele comunitatii arheologice ca nu a fost descoperit, pana in prezent, vreun document care sa ateste ca maya credea ca lumea se va sfarsi in 2012, ci doar ca in acel moment se va incheia un mare ciclu calendaristic, care fara indoiala va avea si urmari la nivel planetar, dar nu neaparat apocaliptice. "Pentru vechii maya, data reprezinta o mare sarbatoare de incheiere a unui intreg ciclu", declara Sandra Noble, director executiv la Foundation for the Advancement of Mesoamerican Studies din Florida. In viziune acesteia, intreaga isterie mediatica declansata in jurul acestui eveniment, nu este decat o ocazie de castig pentru anumite parti. Parerea acestora este sustinuta si de E. Wyllys Andrews, director la Universitatea Tulane:"Va fi un alt ciclu. Stim cu siguranta ca civilizatia maya stia ca mai fusese un astfel de ciclu inainte, ceea ce implica si faptul ca stiau ca va urma un altul."

Simbolistica

I. Crucea intoarsa sau Crucea Sfantului Petru

Simbolul din figura 1.1 este vazut in genere ca un simbol satanic, probabil datorita negatiei martiriatului lui Hristos. Media si legendele moderne legate de apocalipsa si conspiratii satanice intretin intelegerea incorecta (sau poate doar incompleta) a simbolului.
In fapt, reprezentarile din figurile 1.1 si 1.2 sunt numite de cunoscatori “Crucea Sfantului Petru”. Se spune despre Sfantul Petru, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, ca a refuzat sa fie crucificat asemeni lui Iisus, din umilinta. Ca rezultat, sfantul a fost martirizat invers.
Figura 1.3 reprezinta “Crucea Lorraine”, un simbol apropiat de crucea intoarsa prin compozitia grafica. Originea este diferita: folosita initial de Ducele de Lorraine (de unde si numele), a fost adoptata de alchimisti in perioada Renasterii ca simbol al pamantului si al sufletului materiei.
In 1940 simbolul Crucii Lorraine a fost folosit de Amiralul d’Argenlieu, ca simbol al rezistentei Franceze, simbol opus svasticii naziste.

II. Svastica

De departe unul dintre cele mai controversate si prost intelese simboluri in cultura europeana recenta, svastica este un simbol ce traverseaza culturile intregului pamant. De la mozaicurile romane, la vasele Greciei Antice, la templele hinduse, picturile budiste, cultura nativilor Nord Americani, svastica este vazuta ca un simbol religios.
Numele “Svastica” provine din sanscrita unde “su” inseamna “bun” iar “vasti” insemna viata. Traducerea aproximativa ar fi “Viata buna”.
Figurile 2.1 si 2.2 sunt reprezentari ale simbolului hindus Manji, reprezentand legatura universului cu pamantul si a binelui cu raul , toate aflate intr-un echilibru dinamic, dat de terminatiile crucii solare.
Figura 2.3 : civilizatiile precrestine din Europa vedeau Svastica drept un simbol solar, al fertilitatii si puterii. Grafismul din figura 2.3 este reprezentarea “crucii tunetului”, marca zeului tunetului Perkons.
Figura 2.4 este o svastica decorativa. Un simbol mai nou, derivat din svastica nazista este simbolul neonazist din figura 2.6. Acest simbol este format din 3 cifre 7, ce formeaza impreuna “777”, simbol al biruintei asupra anticristului.
Figura 2.5 a fost marca sectei Raelitilor pana in 1991. Grafismul descrie o galaxie ce se invarte intr-o Hexagrama. Simbolul a fost considerat nepotrivit si a fost redesenat in 1991. De mentionat este ca secta raelitilor nu are nici o legatura cu miscarea neonazista.

III. Steaua lui David

Steaua lui David sau “Magen David” in ebraica, este o hexagrama ce apare ca simbol in perioada 800-600 i.H. Simbolul este recunoscut ca marca a iudaismului si imagine a Israelului. Hexagrama este compusa din alaturarea a 2 triunghiuri, orientate in sus, respectiv in jos. Cele 2 triunghiuri au fost folosite in evul mediu de catre alchimisti pentru a simboliza apa respectiv focul.
Ce altceva simbolizeaza cele doua triunghiuri? uniunea intre femeie si barbat, echilibrul intre bine si rau, relatia dumnezeu - om si in acelasi timp, in Kabala - perfectiunea, “Sefirah Tifaret” .
In antichitate simbolul hexagramei a fost cunoscut ca semn al imperiului ebraic. Odata cu cucerirea acestuia si imprastierea poporului evreu, a inceput sa se raspandeasca si simbolul.
“Sigiliul lui Solomon”, cum mai este cunoscuta steaua in lumea araba si in practicile oculte, este simbolizata, contrar aparentelor, prin litera 7, formata prin adunarea celor 6 colturi cu centrul hexagramei.
Figura 3.1 reprezinta simbolul poporului evreu, adoptat in 1948 alaturi de culoarea albastra.
Figura 3.2 este un simbol Rasta, aparut in aceasta religie prin practicile si credintele zioniste.
Figura 3.3 este denumita Hexagrama Unicursala, numele fiind dat de posibilitatea de a desena acest simbol fara intrerupere. Este un simbol creat de Aleister Crowley, ocultist, francmason si scriitor. Simbolul este purtat de adeptii miscarii religioase Thelema.
Figurile 3.4, 3.5 si 3.6 sunt in ordine: Steaua Mesianica (imagine folosita de primele miscarile crestine), Hexagrama Raelitilor (descrisa la punctul II) si Sigiliul Mesianic (compus din simbolul mesianic al pestelui, folosit de primii crestini pentru a-si declara apartenenta la crestinatate, steaua lui David si Menorah, unul dintre cele mai vechi simboluri religioase iudaice).
Pe ultimul rand gasim Shatkona, in figura 3.7, o imagine hindusa folosita pentru a simboliza creatia si legatura intre barbat si femei, apa si foc.
Cea mai interesanta reprezentare a hexagramei o gasim in figura 3.8, alaturarea intre un echer si un compas, unul dintre cele mai cunoscute simboluri masonice. Alaturarea simbolizeaza creatia divina si intelegerea de catre umanitate a importantei creatiei. De multe ori simbolul este prezentat avand litera “G” (God) in centru. Daca veti cerceta veti descoperi ca hexagrama insasi este des folosita in simbolistica masonica.

IV. Pentagrama

Pentagrama - un simbol transcultural, ce se poate gasi in cultura hindusa, greaca, romana, babiloniana etc. In ultimul secol insa a fost legat de trei mari concepte cultural - religioase: Satanismul, miscarea Wicca si Francmasoneria.
De notat este ca in general pentagrama reprezinta in multe culturi cele 4 elemente (pamant, foc, apa, aer) plus ceea ce este numit “suflet”. Alaturarea acestor 5 elemente da nastere luminii, ordinii in univers.
In genere pictograma satanica este reprezentata asemeni figurilor 4.1 , cu un colt indreptat in jos iar in interiorul stelei - Capra Sabatica, gresit asemanata zeitatii oculte Baphomet. Uneori simbolul este reprezentat inconjurat de 2 cercuri si numere pitagoreice. Un amanunt important este ca steaua satanica nu este o negare a pentagramei Wicca iar diferentierea orientarii colturilor (sus sau jos) este o diferentiere moderna, aceasta neexistand pana in secolul 19.
Pictograma Wicca este incadrata intr-un cerc de obicei, imaginea fiind un simbol al credintei adeptilor. Totusi, tinerii adepti ce se tem de raspunsul social negativ pe care l-ar putea avea convingerea lor religioasa poarta obiecte ce reprezinta pentagrame stilizate asemeni celor din figura 4.2 .
Pentagrama este de asemenea un puternic simbol in Masonerie unde este folosita atat cu un colt orientat in sus cat si cu el in jos in cazul simbolului “Steaua Estului”, simbol al Grupurilor Masonice Feminine (figura 4.3).

V. Simbolul Infinitului

Simbolul infinitului (5.1) a fost descoperit in anul 1655 de catre matematicianul John Wallis si a fost botezat 40 de ani mai tarziu de catre Bernoulli “lemniscus”, ceea ce in latina inseamna “funda”.
Partea interesanta vine atunci cand privim simbolul din figura 5.2, simbolul alchimist pentru sulf, echivalentul in alchimie al sufletului uman. Totusi, odata cu acapararea simbolului de catre biserica satanica lui Anton La Vey, simbolul este mai des vazut drept “Crucea Pontificala a lui Satan’.

VI. Simbolul inimii

Un simbol vechi, de asemenea transcultural, asociat mai degraba judecatii si sentimentelor decat organului ca atare, simbolul inimii dateaza dinaintea epocii de gheata si reprezinta un semn al apropierii, afectiunii si iubirii. Totusi, este de notat intelesul hazliu pe care simbolul il are in Suedia, unde este asociat toaletelor si defecarii. Nu trimiteti suedezilor inimioare.
Cea mai comuna reprezentare a inimii ca simbol semn al dragostei este cea din figura 6.1. Simbolul se gaseste si in cultura greaca, aici repezentandu-l pe Dionysos, zeul vinului.
Figurile 6.2 si 6.3 sunt variante africane ale simbolului, prima reprezentand intoarcerea iar cea de-a doua durere si suferinta.
Printre multele interpretari pe care le poate gasi simbolul se afla: insemn al placerii carnale, al penetrarii si pasiunii cand este reprezentata strapunsa de o sageata (figura 6.4), simbol religios Voodoo (figura 6.5 - insemnul zeitei Erzulie, patroana a dragostei), sau simbolul prieteniei in cultura Irlandeza - Claddagh (figura 6.6). Claddagh este format din 2 maini apropiate de o inima, simbolizand prietenia si o coroana deasupra inimii, simbolizand loialitatea.
In crestinism exista 2 reprezentari deosebite ale inimii, de multe ori incurcate de necunoscatori. Prima (figura 6.7) este cunoscuta sub numele Sacre-Coeur (inima sacra) si este cunoscuta inca din secolul al saptesprezecelea, nascuta din viziunile sorei Maria Margareta. Imaginea simbolizeaza legatura intre uman si divin conform viziunilor sfintei. Interesanta este si legatura cu simbolul sulfului ( vezi V. SIMBOLUL INFINITULUI ), daca ar fi sa inlocuim inima cu funda lui Bernoulli. O dovada ca stiinta empirica si religia se impleteau inca din acea perioada.
O alta inima caracteristica religiei crestine catolice este Inima Imaculata a Fecioarei Maria ( figura 6.7 ), simbol al durerii si al suferintei. Inima este prezentata strapunsa de un pumnal (uneori de 7, ca simbol al celor sapte dureri ale Fecioarei) si inconjurata de trandafiri si flori de liliac.

VII. Caduceul, Toiagul lui Asclepios si Pocalul Hygeei

Trei simboluri, reprezentand in aparenta acelasi lucru:
Caduceul (figura 7.1) - simbolul zeului grec Hermes (Mercur la romani), ocrotitor al comertului si al hotilor. Caduceul este intruchipat de 2 serpi incolaciti in jurul unui toiag ce prezinta in partea superioara 2 aripi.
Simbolul este folosit in mod eronat de anumite institutii medicale in locul Toiagului lui Asclepios (figura 7.2). Asclepios sau Esculap este zeul medicinei si este cunoscut ca fiul al lui Apollo. Se spune despre Asclepios ca ar fi fost educat in arta vindecarii prin medicina de catre centaurul Chiron. Asclepios ar fi fost, conform mitologiei grece, medicul argonautilor, atat de priceput in arta vindecarii incat putea aduce la viata mortii.
Se mai spune despre Esculap ca avea 3 fiice: Meditrine, Hygeia and Panacea, simboluri ale medicinei, igienei si vindecarii. De la Hygeia vine cel de-al treilea simbol al medicinei - Pocalul Hygeiei ( figura 7.3 ), simbol al vindecarii si regenerarii.

VIII. La sfarsit

Simbolistica este un domeniu ametitor. Atatea informatii si atatea concepte inradacinate in noi si in lumea ce ne inconjoara. Am discutat despre 7 simboluri insa exista zeci, poate sute de mii de simboluri uitate, ascunse, abia asteptand sa isi spuna povestea. Tot ceea ce trebuie sa faci este sa o asculti.

preluat de pe :http://kristinell86.spaces.live.com

Eminescu - declarat nebun apoi ucis?

Istoria oficială a vieţii lui Mihai Eminescu a impus un şablon convenabil. Conform acestuia, Eminescu ar fi fost o fiinţă labilă, neadaptată, pierdută în lumea sa de poet şi ar fi murit nebun, bolnav de sifilis şi alcoolic. Istoria sa reală este însă cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om puternic, de o luciditate excepţională, bine ancorat în realitatea socială şi mai ales politică a vremurilor zbuciumate în care a trăit, un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal şi pentru unitatea naţională, un ziarist de excepţie, un vizionar, un reformator. Eminescu a fost declarat nebun şi internat la psihiatrie într-un moment în care guvernul României urmărea să încheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renunţa la pretenţiile asupra Ardealului şi se angaja să îi anihileze pe toţi cei catalogaţi drept „naţionalişti.” Mulţi au renunţat la valorile şi principiile lor pentru a fi scoşi de pe lista proscrişilor. Eminescu nu a acceptat să facă niciun fel de compromisuri, şi de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul că plănuia să pună bazele unei organizaţii independente, aflate înafara controlului francmasoneriei, de trezire şi promovare a spiritului românesc şi de refacere a Daciei mari.
“Mai potoliţi-l pe Eminescu!” Acesta este mesajul pe care francmasonul şi junimistul P. P. Carp îl transmitea de la Viena mentorului Junimii, francmasonul şi parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda va fi executată întocmai de cei din ţară pe 23 iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani. Carp se afla la Viena pentru a stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi Italia), care de altfel a şi fost încheiat pe 18 (30) octombrie 1883. Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu, lămureşte în ce context a avut loc internarea forţată a lui Eminescu. „Ce voia acest tratat?”, scrie el. „În primul rând, ca România să se orienteze politic spre Austro-Ungaria. Cu alte cuvinte, România nu mai putea să-şi revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta ardelenilor în Ardeal. Bucureştiul era de zece ani dominat cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile românilor care erau asupriţi. Or, tratatul le interzice brusc să protesteze în Bucureşti pentru eliberarea Ardealului. Ioan Slavici este nevoit să fugă din Bucureşti în 1883. Întemeiază Tribuna în 1884. În jurul ei se organizează primele lupte pentru Ardeal. Condiţia semnării tratatului era deci amorţirea vocii pentru Ardeal în Bucureşti. „Directiva de sus” s-a reverberat în diferite moduri la nivel cultural.

De ce era atât de incomod Eminescu?

Privită în acest context, nebunia lui Eminescu, ca şi detaliile internării sale, capătă o nouă dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau de o coincidenţă, ci de executarea comenzii trasate de la Viena : „Mai potoliţi-l pe Eminescu!”
În perioada care va urma se fac eforturi importante pentru a convinge Tripla Alianţă că situaţia din România este sub control. Regina Elisabeta, Regele Carol I, primul-ministru Brătianu, P. P. Carp şi Titu Maiorescu merg în Germania pentru a calma spiritele. Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. Stătescu şi Petre Grădişteanu merg la Viena, unde Grădişteanu îşi cere personal scuze pentru organizarea sărbătorii de la Iaşi, unde fusese dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare şi fusese citită poezia manifest a lui Eminescu, Doina.
Judecând după măsurile luate împotriva lui, Eminescu era cel mai incomod. Spre deosebire de ceilalţi, el nu putea fi convins cu niciun chip să renunţe la ideile şi principiile sale. Eminescu era membru activ în mai multe organizaţii care luptau pentru drepturile românilor din Ardeal: Românismul (care respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul, România Jună, Societatea Carpaţii, din care făcea parte şi Slavici. Cu astfel de preocupări, nu este de mirare că era constant urmărit atât de poliţia şi serviciile secrete româneşti, cât şi de cele austro-ungare. În anturajul său erau infiltraţi mai mulţi informatori, printre care se număra şi Ocăşanu de la Societatea Carpaţii.

La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr îi trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale austro-ungare, o notă informativă în care arăta: „Societatea Carpaţii a ţinut în 4 ale lunii în curs, o întrunire publică cu un sens secret. Dintr-o sursă sigură, am fost informat despre această întrunire [n.n după toate probabilităţile sursa era chiar Titu Maiorescu]. S-a stabilit că lupta împotriva Austro-Ungariei să fie continuată. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţionalitate română, care frecventează instituţiile de învăţământ din România pentru a se instrui, să fie puşi să acţioneze în timpul vacanţei în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcţia unei Dacii Mari.” Această notă a dus în final la desfiinţarea Societăţii Carpaţi.
Activitatea sa ca jurnalist îl făcea cu atât mai periculos, cu cât avea şi pârghiile necesare pentru a acţiona: ideile sale erau exprimate în mod magistral într-un ziar, Timpul, pe care îl transformase în cotidian naţional.
În această publicaţie demascase corupţia politicienilor români şi grasele comisioane pe care aceştia le încasaseră din concesionarea căilor ferate. Scrisese despre condiţionările umilitoare impuse României de puterile europene, în schimbul recunoaşterii Independenţei. În 1880 declanşase o incitantă campanie de presă privind „chestiunea dunăreană”, problemă sensibilă pentru marile puteri europene. Participase activ la Iaşi la inaugurarea statuii lui Ştefan cel Mare şi citise acolo în faţa mulţumii poezia manifest Doina. Acest eveniment naţional deranjase foarte mult puterile occidentale. În sfârşit, chiar în dimineaţa zile în care avea să fie dus cu forţa la balamuc, apăruse în Timpul un alt articol. Intitulat „Pentru libertatea presei şi a jurnalistului”, acesta era un protest la adresa încălcării dreptului la liberă exprimare şi demasca măsurile represive luate de guvernul Brătianu împotriva jurnalistului Emil Galli.

"Domnul Eminescu a innebunit"

In aceeasi zi de 28 iunie 1883, cand Mihai Eminescu a fost arestat si internat la ospiciu, Romania trebuia sa semneze un tratat secret de alianta cu Austro-Ungaria, Germania si Italia. Documentul insemna, de fapt, aservirea Romaniei Austro-Ungariei, excludea revendicarea Ardealului si interzicea orice fel proteste in acest sens.
Eminescu, aflat in centrul oricarei manifestari pentru eliberarea Ardealului, trebuia sa fie redus la tacere si scos din peisaj. Este de fapt abia inceputul procesului de defaimare si de eliminare a ziaristului Mihai Eminescu.
Despre "boala" lui se afla abia pe la 1 iulie 1883, cand ziarul "Romanul", aflat intr-o polemica acerba cu Eminescu, dadea primul semnal al scoaterii lui din viata publica: "Aflam cu sincera parere de rau ca dl. Mihai Eminescu, redactor la ziarul "Timpul", tinar plin de talent si inzestrat cu un deosebit geniu poetic, a cazut greu bolnav. Speram ca boala sa nu va fi decit trecatoare si ca in curind vom putea anunta deplina sa insanatosire".
A doua zi, ziarul Timpul publica propriul anunt: "Cu incepere de astazi, 1 iulie, directiunea politica si redactia ziarului "Timpul" este incredintata d-lui Mihail Paleologu".
Timpul revine cu un comunicat a doua zi, pe 3 iulie: "Unul dintre colaboratorii acestei foi, poetul Mihai Eminescu, a incetat de a mai lua parte in redactie, atins fiind in mod subit de o grava boala. Ne place insa a spera ca lipsa dintre noi a acestui stimat confrate nu va fi decit de scurta durata si ca ne va fi data fericirea de a anunta revenirea sa sanatos la functiunile de pina acum".
Se observa ca ambele ziare scriu despre poetul Mihai Eminescu si despre talentul si geniul sau poetic, nu despre jurnalistul nationalist Mihai Eminescu. Incepe astfel accentuarea laturii creative, romantice si visatoare a personalitatii acestuia, punand in umbra luptele acerbe pe care le-a dus pentru tara sa.
"Domnul Eminescu a innebunit"
Nicio sursa oficiala nu spune, insa, ca Eminescu ar fi fost nebun, desi adversarii lui au incercat de la inceput sa raspandeasca acest zvon. Mai intai, in 28 iunie, Ecaterina Szoke Magyarosy, sotia lui Ioan Slavici, i-a trimis lui Maiorescu un bilet in care scria "Domnul Eminescu a innebunit. Va rog faceti ceva sa ma scap de el, ca e foarte rau".
Eminescu se afla in acea zi la baia Mitrasewschi, unde fusese dus de Grigore Ventura, redactor la ziarul L`Independence Roumaine. Acesta il scoate din minti si il lasa intr-un din camere inainte sa alerteze politia ca un nebun s-a inchis in baie si nu vrea sa mai iasa. Ii cheama la fata locului pe alti doi membri ai Societatii Carpatii, Siderescu si Ocasanu. Ca un facut, cei doi au cu ei o camasa de forta. Intra in baie, il imobilizeaza pe Eminescu si il duc la stabilimentul Sutu, unde i se rezervase un loc cu o noapte inainte.
Ventura le spune politistilor ca Eminescu ar fi tinut un discurs "politico-socialo-national" infierbantat la Capsa si ar fi scos un pistol cu care spunea ca il va omora pe rege. Aceasta afirmatie nu este, insa, sustinuta nici de procesul verbal al politiei si nici de declaratiile celorlalti martori.
In ultimul interogatoriu luat lui Eminescu, eveniment ce i-a atras "aura" de nebun si persoana iresponsabila psihic, Nicolae Georgescu ("A doua viata a lui Eminescu") observa o serie de inadvertente care, "ori reprezinta un lant nesfarsit de coincidente, ori e treaba serioasa, si atunci e groasa de tot".
Iata mai intai interogatoriul lui Eminescu, in ospiciul din strada Plantelor, la 12 iunie 1889, cu trei zile inainte de moartea sa:
- Cum te cheama?
- Sunt Matei Basarab, am fost ranit la cap de catre Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus sa ma impuste cu pusca umpluta cu pietre de diamant cat oul de mare.
- Pentru ce?
- Pentru ca eu fiind mostenitorul lui Matei Basarab, regele se temea ca eu sa nu-i iau mostenirea.
- Ce ai de gand sa faci cand te vei face bine?
- Am sa fac botanica, zoologie, mineralogie, gramatica chinezeasca, evreiasca, italieneasca si sanscrita. stiu 64 de limbi.
- Cine e Poenaru care te-a lovit?
- Un om bogat care are 48 de mosii, 48 de rauri, 48 de garduri, 48 de case, 48 de sate si care are 48 de milioane.
Aceste 4 intrebari si 4 raspunsuri constituie un text cu cele mai ciudate simetrii cu putinta. Fiind atentionat asupra numerologiei masonice, autorul remarca aceasta numerologie in cadrul interogatoriului, mergand pana la identificare. Numarand cuvintele, pana la "stiu 64 de limbi", sunt exact 64 de cuvinte. Numarand cuvintele primului raspuns, remarcam exact 33. La al doilea raspuns, daca citim "nu-i" ca un singur cuvant, obtinem 15 cuvinte, care adunate la primele 33 rezulta 48. Al treilea raspuns are tot 15 cuvinte, in acest mod, daca adresantul uita sa adune la cele 33 de cuvinte pe primele cifre, i se mai pun o data in fata. in cel de-al treilea raspuns, cifra 48 se repeta de 6 ori: semnal puternic! Simetriile sunt atat de bine construite, dupa parerea autorului, incat este de presupus ca acest text a fost cu migala prelucrat, avand in vedere ca, toate aceste numere, 33, 48, 64, sunt folosite curent de catre masoni in limbajul codificat al semnelor de recunoastere specific francmasonice. Relatiile numerice fiind suspect de exacte (cele de mai sus fiind doar o parte mai sugestiva dintre ele), apar doua concluzii:
a) Eminescu a folosit limbajul masonic, si atunci nu era nebun;
b) Textul este un fals, deci proba nebuniei cade.

Asasinarea lui Eminescu

Din noiembrie 1886 până în aprilie 1887 Eminescu este sechestrat la Neamţ unde gardienii aruncă pe el găleţi de apă rece şi îl bat cu funia udă pentru a-l „calma”. Încearcă să fugă de mai multe ori şi în cele din urmă reuşeşte să obţină o mutare la Iaşi, sub îngrijirea doctorului Iszac.
Acesta este cel care îi va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: „sifilis congenital matern cu paralizie generală progresivă”. Diagnosticul conţinea însă un mesaj important: Eminescu trebuia să fie paralizat, Eminescu trebuia să fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica în ziarele vremii. Asasinarea civilă a lui Eminescu din 1883 va fi completată de experimentele doctorului Iszac, care visa să scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care să intre în analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale are vremii, care arătau că mercurul este toxic şi total contraindicat în tratarea sifilisului, doctorul Iszac îi va administra doze uriaşe de mercur, de 4 până la 7 grame.

Un alt psihiatru din Bucureşti, Panait Zosin, care nu îl consultase vreodată pe Eminescu şi cunoştea cazul doar din corespondenţa cu sora lui, Harieta, preia diagnosticul lui Iszac şi chiar îl completează cu următoarele reflecţii: „ca psihopat ereditar, el ar fi petrecut încă nopţi albe, ar fi făcut orgii, ar fi mistuit narcotice şi excitante (n.n. în condiţiile în care se ştie că Eminescu era un adversar declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic şi sifilitic, el a ajuns să aibe perioade de furie, de inconştienţă, de prozaică întunecare a activităţii psihice. ”
De-abia în 1888, Veronica Micle reuşeşte să îl smulgă din mâinile doctorului Iszac şi să îl aducă în sfârşit la Bucureşti. Aici reîncepe să publice, şi în urma unui articol împotriva guvernului, apărut în România liberă, este internat cu forţa tot la dr. Şuţu, unde va şi muri.
La moartea sa, produsă din câte s-a spus, de o lovitură la cap cu o piatră, celebrul doctor G. Marinescu nu realizează după autopsie, analiza microscopică a creierului, care ar fi dovedit că Eminescu nu suferea de sifilis. După o examinare superficială, aruncă pur şi simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe motiv că intrase în putrefacţie. Este totuşi nevoit să consemneze că a fost frapat de mărimea acestui creier. Pe actul său de deces, nu apare semnătura niciunui prieten sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi martori analfabeţi din personalul spitalului.

Masoneria si Romania



In spatiul Romaniei de azi, o puternica traditie oculta dateaza inca de la populatia daco-geta, cunoscatoare a misterelor antice. La inceputul secolului al XVIII-lea, domnitorul si savantul Dimitrie Cantemir era recunoscut pentru afilierea sa la Ordinul Rozcrucienilor. Prima loja masonica autohtona a fost infiintata la Galati, in 1734, de italianul Anton Maria del Chiaro, secretarul particular al domnitorului Constantin Mavrocordat. Dan Amedeo Lazarescu, mason si istoric de mare valoare, crede chiar ca Horia, unul dintre conducatorii rascoalei declansate in 1784, “a actionat si din inspiratie masonica, poate chiar imperiala”. La fel si Tudor Vladimirescu, legat de francmasonerie prin organizatia “Eteria”.
In primele decenii ale secolului al XIX-lea, intelectuali romani aflati la studii la Paris, precum fratii Golescu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Costache Negruzzi, Costache Negri, Alecu Russo, Mihail Kogalniceanu, Ion Eliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Balcescu, C.A. Rosetti, Christian Tell, generalul Gheorghe Magheru, colonelul Ion Campineanu, maiorul Voinescu si altii aveau sa fie initiati in Loja “Ateneul Strainilor” sau in alte ateliere pariziene. Cuprinsa de efervescenta revolutionara din Europa, de amurgul imperiilor si nasterea natiunilor, toata generatia pasoptista de intelectuali romani, precum si cei care au infaptuit unirea Principatelor Romane au facut parte din masonerie. [Image]
Potrivit unor exegeti si initiati, Alexandru Ioan Cuza a facut si el parte din masonerie. Celebra societate culturala “Junimea”, fondata de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Theodor Rosetti si Petre Carp, in 1864, in afara de o societate literara era o societate masonica.
In 1880, a fost intemeiata Marea Loja Nationala din Romania. Nu se poate vorbi despre un eveniment istoric al Romaniei moderne fara implicarea masonilor. In octombrie 1905, Masoneria autohtona era constituita dintr-un Suprem Consiliu de grad 33 si Marea Loja Nationala, compusa din 20 de ateliere, din care doua in strainatate, numarind 618 membri.
Crearea Romaniei Mari a avut loc tot gratie influentei masonice. Dupa ce Bratianu paraseste lucrarile Conferintei de Pace de la Paris, nemultumit de puterile aliate, in fruntea delegatiei romane este desemnat transilvaneanul din Romania. Anul 1934 este un an important al Masoneriei romanesti interbelice pentru ca la 24 ianuarie Marele Orient al Romaniei se uneste cu Marea Loja – fractiunea Mihail Sadoveanu. .
Desi in cadrul lojilor masonice nu au loc discutii religioase sau politice, foarte multi masoni romani au facut politica in perioada interbelica a Romaniei. Faptul ca au facut-o in nume personal se poate observa si din diversitatea curentelor politice pe care le-au reprezentat.
Printre oamenii politici care au fost masoni putem enumera: Constantin Argetoianu, I. G. Duca, Constantin Angelescu, Ion Inculet, Mihail Negura, J. Th. Florescu, Ion Lugosanu, Pan Halippa, Nicolae Lupu, Mihai Popovici, Mihail Ralea, C. Radulescu-Motru, V. V. Tilea, Octavian Goga, Mihail Manoilescu, Take Ionescu, Nicolae Titulescu.
Ca urmare a presiunii regimurilor de extrema dreapta europene care isi facea simtita prezenta si in Romania, Regele Carol al II-lea interzice, in 1937, francmasoneria autohtona. Trei ani mai tirziu, sub auspiciile generalului Antonescu are loc celebra expozitie anti-masonica organizata de Toma Petrescu, fost director al “Buletinului anti-iudeo-masonic”. In decembrie 1944 sint reaprinse luminile in loji, pentru ca in 1948 Masoneria Romana sa fie din nou trecuta in adormire, de data aceasta de catre comunisti. In exil, masonii romani au activat insa, ultimul Mare Comandor fiin[Image]d Marcel Schapira.
La inceputul anului 1990, 19 masoni romani supravietuitori ai francmasoneriei interbelice se constituie intr-un grup de initiativa cu scopul de a-si face cunoscuta prezenta si disponibilitatea pentru reinfiintarea Ordinului Masonic in Romania. La 5 decembrie 1990 ia fiinta la Bucuresti Loja “Concordia”, instalata de Marele Orient al Italiei, condusa de Constantin Iancu, actualul Suveran Mare Comandor al Ritului Scotian din Romania. Pe 24 ianuarie 1993, intr-o ceremonie speciala desfasurata la Casa Vernescu din Bucuresti, sint reaprinse luminile Marii Loji Nationale din Romania. La 12 martie 1993, Marea Loja Nationala din Romania, prin Marele ei Maestru, accepta ca pe teritoriul romanesc sa functioneze Ritul Scotian Antic si Acceptat, iar pe 18 decembrie in acelasi an, la Alba Iulia, este promulgata prima Constitutie a Marii Loji Nationale din Romania dupa al doilea razboi mondial.
In mediile publice circula diverse zvonuri despre mai multi politicieni sau personalitati in diverse domenii ca fiind masoni. Ba, mai mult, recent, o multime de personalitati controversate s-au declarat francmasoni, facind in public dezvaluiri “zguduitoare”. Cu toate acestea, masonii tin sub obroc numele celor care au aderat la organizatie, secretul fiind una dintre regulile de aur ale organizatiei. “Chiar daca as sti ca unul sau altul este mason, nu-mi este permis sa-i dezvalui aceasta calitate”, a declarat in repetate rinduri Marele Maestru al Marii Loji Nationale din Romania, Gheorghe Comanescu. Astazi exista in Romania mai multe sute de loji, cea mai mare dintre ele supuse Marii Loji Nationale, dar si unele sub obedienta straina. La acestea se adauga citeva “disidente” sau pseudo-organizatii masonice nerecunoscute de Masoneria Universala.
Masoneria a fost privita de dusmanii sai drept o “Biserica a Satanei”, o unealta mondiala in mina evreimii, care ar urmari acapararea lumii. Important de semnalat este ca francmasoneria a fost interzisa numai de regimurile totalitare, fie ele de dreapta sau de stinga. Extremistii au privit-o in permanenta ca pe un “stat in stat”, neintelegind intrajutorarea mutuala dintre masoni si caracterul ei secret. In societatile civilizate frecventarea unei loji este un gest firesc, precum iesitul la o bere cu prietenii, iar masoneria reprezinta un barometru al democratiei.
Cu toate ca astazi masoneria se considera o societate discreta si nu secreta, ea ramine puternic contestata. Iar tocmai caracterul ei secret a facut sa apara si atitea legende, de la “masonii, slujitorii Antihristului” si pina la apartenenta lui Ceausescu la Propaganda Due (P2).
O privire retrospectiva in istoria lumii ne arata ca francmasonii au jucat un rol important, uneori hotaritor, in constituirea unor noi state sau formatiuni politice, precum:
-Revolutia burgheza din noiembrie 1688, Marea Britanie
-Declaratia de Independenta, 4 iulie 1776, Statele Unite
-Proclamarea Republicii Franceze, 21 septembrie 1792
-Formarea statului italian, cu sprijinul imparatului Napoleon al III-lea
-Germania din initativa lui Otto von Bismarck, la 18 ianuarie 1871
-Toate republicile latino-americane, inclusiv Cuba
-Republica Chineza, prin masonul Sun-Yat-Sen, in 1911
Toata istoria este brazdata de activitatea unor masoni celebri ca: George Washington, Franklin Delano Roosevelt, Simon Bolivar, Alexander Fleming, Benjamin Franklin, Rudyard Kipling, Alexandr Puskin, Walter Scott, Stendhal, Voltaire, Mark Twain, Louis Amstrong, Franz Liszt, Josef Haydn, Mozart, Puccini.
Conform regulamentului si constitutiei Marii Loji Nationale din Romania pentru a deveni mason – zidar liber, profanul trebuie sa parcurga mai multe etape. In primul rind, trebuie sa aiba peste 21 de ani, sa creada in Dumnezeu (indiferent de confesiune), sa fie om liber, de buna conditie si recomandat de doi masoni. Adica, sa nu aiba condamnari de drept comun, sa nu fi savirsit acte infamante, cunoscut cu o viata de familie si morala ireprosabile. Masoneria nu face prozelitism si nu tine cont de opinia politica, confesiunea religioasa, originea etnica a candidatilor sau membrilor sai.Cel care vrea sa fie initiat in Ordinul Masonic trebuie sa astepte aproape 60 de zile, perioada in care anumiti frati fac o verificare celui care vine la usa templului “sa ia lumina”. Pentru acesta sunt desemnati trei frati, de catre Venerabilul Lojei. La urmatoarea reuniune, Venerabilul citeste rezultatele anchetelor si supune la vot cererea profanului. Daca loja accepta, neinitiatul este convocat si apoi de catre fratele care l-a recomandat. Neinitiatul este dus intr-un colt retras (cabinetul de reflectie), tapisat in negru si decorat cu 2 tibii incrucisate sub un cap de mort. Marele Expert ii explica de ce trebuie sa mediteze asupra unei devize care-l va ajuta sa inceapa o noua viata. I se pun intrebari despre el, despre familia lui si umanitate in general, la care trebuie sa se raspunda. Trebuie, de asemenea, sa-si redacteze un testament pur filosofic. Pentru a raspunde la intrebari, care nu sunt deloc simple si pentru a-sii redacta testamentul, viitorul ucenic trebuie sa reflecteze profund.
Pe unul din zidurile cabinetului de reflectie este inscrisa formula alchimista “V.I.T.R.I.O.L.”, care semnifica : “Visita Interiora Terra, Rectificando Invenies Occultum Lapidem” (visitand interiorul pamantului si rectificand, vei gasi piatra oculta, filosofala).
Dupa ce si-a completat testamentul, viitorul mason iese din cabinetul de reflectie. Inainte de a patrunde in Templu I se pune in piciorul stang un papuc (semn al respectului), are pieptul descoperit in zona inimii (simbol al sinceritatii), bratul lui drept este descoperit (simbol al fortei). I se pune o banderola pe ochi (semn ca se afla sub influenta tenebrelor) si o sfoara pe umar (simbol al supunerii).Inainte de intrarea in templu, candidatul depune in pastrare temporara toate obiectele metalice precul si cartea sa de identitate, ceea ce semnifica faptul ca va renaste spiritual pentru o viata noua in cadrul Lojei.

Simbolistica:
adormire = momentul incetarii activitatii unei loje;ea poate fi oricind redesteptata ;
francmason = persoana initiata intr-unul din riturile ordinului francmasonic ;
frate =membrii unei loji, pentru a sublinia gradul de acoperire dintre ei, cu toate consecintele ce decurg din aceasta calitate, se considera frati si se adreseaza unul celuilalt cu acest cuvint;
loja = structura de baza din viata masonica [Image]
lumina = momentul indepartarii esarfei care-i acopera profanului ochii in timpul ceremonialului – reprezinta actul initiatic
profan = laic
templu = loc amenajat prin decoratiuni speciale
sort = element de ritual, diferit de la un grad la altul
Cele 2 coloane ale Templului = forta
J (Jakin) = gratia (frumusetea)
Steaua in 5 colturi care radiaza = lumina, inteligenta si stiinta
Echerul = materia
Dalta = gandirea
Compasul = spiritul
Ciocanul de lemn = vointa
Doua maini stranse = unirea
Ramurie de acacia = reinnoirea, metamorfoza, inocenta
Soarele = ratiunea
Luna = imaginatia

Teoria conspiratiei

Trei razboaie mondiale pentru inscaunarea Antihristului - planul dibolic al Illuminati



Albert Pike (1809–1891), continuatorul activităţii Ordinului Illuminati in Statele Unite, suveranul Francmasoneriei universale la sfârşitul secolului al XIX-lea, a primit o viziune de la daimonul lui (Lucifer) [1], pe care a descris-o într-o scrisoare adresată prietenului său Giusseppe Mazzini (1805-1872), cunoscut revoluţionar Italian, deţinătorul gradului 33 masonic, devenit liderul Ordinul Illuminati pentru Europa în 1834, fondatorul Mafiei (Mazzini Autorizza Furti, Incendi, Avvelenamenti) în 1860, datată 15 august 1871. Această scrisoare schiţează planurile a trei războaie mondiale care sunt necesare pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale, ce va culmina cu înscăunarea Antihristului drept stapânul acestei lumi.

“The Keeper of Manuscripts recently informed the author that this letter is NOT catalogued in the British Museum Library. It seems strange that a man of Cardinal Rodriguez’s knowledge should have said that it WAS in 1925″.


“Deţinătorul Manuscriselor a informat recent autorul că aceasta scrisore NU este catalogată în Biblioteca British Museum. Pare ciudat că un om de cultura, aşa cum e Cardinalul Rodriguez ar fi spus că A FOST în 1925″.

Asta sustine William Guy Carr in cartea sa Prince of this World referitor la faptul ca scrisoarea lui Pike ar fi fost afişată în biblioteca British Museum din Londra.Se pare insa că Carr a aflat despre această scrisoare de la Cardinalul Caro y Rodriguez din Santiago, Chile, care a scris The Mystery of Freemasonry Unveiled . ..
Până în prezent, nu există dovezi concludente pentru a demonstra că această scrisoare a fost scrisă vreodată. Cu toate acestea, scrisoarea este citată pe larg şi a fost subiectul multor discuţii.
Urmatoarele citate sunt aparent extrase din scrisoare, aratând cum au fost planificate trei razboaie mondiale pentru multe generaţii.

“Primul război mondial trebuie să izbucnească pentru a le permite Illuminatilor să-i înlăture pe ţarii Rusiei şi să facă din aceasta cetatea comunismului ateu. Divergenţele cauzate de “agentur” (agenţii) Illuminatilor între imperiile britanic si germanic vor fi folosite pentru a stimula acest război. La sfârşitul războiului, se va construi Comunismul şi va fi utilizat în scopul distrugii celorlalte guverne şi pentru diminuarea influenţei religiilor. “

“Cel de-al doilea război mondial trebuie să fie promovat profitând de diferenţele dintre fascişti şi sioniştii politici. Acest război trebuie să abiă loc pentru a distruge nazismul, astfel încât sionismul politic să fie suficient de puternic pentru a institui un stat suveran al lui Israel în Palestina. În timpul celui de-al doilea război mondial, internaţionala comunistă trebuie să devină suficient de puternică pentru a destabiliza lumea creştină, pe care s-o ţinua in frâu şi s-o menţinem până în momentul când vom avea nevoie de ea pentru cataclismul social final.”

Cei care vor spune că termenii de nazism şi sionismul nu erau cunoscuti în 1871 ar trebui să ştie că Illuminatii au inventat ambele mişcări.Despre nazism, citiţi si NATIONAL-SOCIALISMUL, cea mai mare cacealma a istorie.

“Al treilea razboi mondial trebuie să fie stârnit profitând de diferenţele cauzate de “agentur” Illuminatilor dintre sioniştii politici şi liderii lumii Islamice. Războiul trebuie condus în aşa fel încât islamul (Lumea arabă musulmană) şi sionismul politic (statul Israel) să se distrugă reciproc. În acelaşi timp, alte naţiuni, odată împărţite în această problemă vor fi nevoite să lupte până la epuizarea completă fizică, morală, spirituală şi economică … Vom dezlănţui Nihiliştii şi ateii, şi vom provoca un cataclism social formidabil, care în toată groaza lor va arăta foarte clar naţiunilor teroarea ateismului absolut, originea comportamentului sălbatic şi a celei mai sângeroase confuzii. Apoi, peste tot, cetăţenii, obligaţi să se apere împotriva minorităţii revoluţionare din lumea întreaga, îi va nimici pe distrugătoarii civilizaţiei, iar multimea, deziluzionată de creştinism, ale cărui spirite deiste îşi vor fi pierdut, din acel moment, busola si direcţia, făcând totul pentru un ideal, dar fără să ştie ce vor adora, vor primi adevarata lumină prin manifestarea universală a doctrinei pure a lui Lucifer, adusă în final în faţa privirii publice. Această manifestare va rezulta din mişcarea reacţionară generală care va urma distrugerii creştinismului şi ateismului, ambele cucerite şi exterminate în acelaşi timp. “

De la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, evenimentele din lume, şi în special din Orientul Mijlociu, arată o creştere neliniştoare a tensiunii dintre sionismul modern şi lumea arabă. Regruparile de forţe din ultima vreme a statelor Organizaţiei de cooperare de la Shanghai, strângerea relaţiilor dintre Rusia si ţările arabe considerate teroriste de Occident, atacarea Georgiei, unde există o puternică comunitate evreiască, de către Rusia, decizia Clubului Bilderberg de a ataca Iranul după alegerile prezidenţiale din Statele Unite constituie suficiente elemente care să ne facă să credem că al treilea razboi mondial, care va opune pe de o parte Israelul şi Occidentul, iar pe de altă parte lumea arabă, Rusia şi eventual China, nu e departe.
La 14 Iulie 1889, Pike a transmis următorul comunicat către cele 24 Consilii Supreme ale Lojilor Masonice din toată lumea: “Ceea ce trebuie sa le spunem maselor de oameni este ca noi ne închinam unui Dumnezeu. Dumneavoastra, mari Inspectori Generali si Suverani, vă spunem să repetaţi acest lucru pentru confraţii nostri din gradele 32, 31 si 30. Noi, iniţiaţii din gradele înalte, trebuie să păstram religia Masonică în puritatea doctrinei Luciferice. Daca Lucifer nu ar fi dumnezeu, atunci de ce Adonai (Domnul) îl calomniază? Da, Lucifer este Dumnezeu.” (A.C. De La Rive, La Femme et l’Enfant dans la Franc-Maçonerie Universelle). Masonii din gradele inferioare sunt minţiţi de superiorii lor ca membrii Masoneriei cred în Dumnezeu. Conform declaraţiei lui Pike, doar masonii din gradele 30, 31, 32 si implicit 33, ştiu ca zeul la care ei se închina, aşa-zisul “Mare Arhitect”, este Satana. Zeul Masoneriei este Bafomet sau Baal, un idol satanic cu cap de ţap la care se închinau babilonienii. Şi Cavalerii Templieri se închinau lui Baal, idolul menţionat în Biblie. Bafomet este idolul-ţap al Templierilor. Deodatus Jaffet, un cavaler Templier din sudul Frantei, a păstrat acest idol după cruciade. în 1801, Isaac Long, a luat ‘chipul original’ a lui Bafomet şi l-a dus la Charleston, în Statele Unite şi se presupune că loja pe care el a fondat-o a devenit o loja de frunte în Ritul Scotian (Englez) Antic.

Teoria conspiratiei

Illuminati



Fondat în Bavaria, în mai 1776, de către învăţatul iezuit Adam Weishaupt, profesor de drept canonic la Universitatea din Ingolstadt (decedat în 1830), ordinul Illuminati a atras o mulţime de minţi...luminate, în ciuda ilegalităţii în care a acţionat (guvernul bavarez interzicându-l în 1784, iar „iluminaţii” fiind vânaţi ca ateişti-anarhişti şi încarceraţi). De-a lungul timpului, grupul Illuminati a câştigat faimă graţie, mai ales, numeroşilor detractori, care l-au acuzat de conspiraţii pentru abolirea tuturor religiilor şi pentru înscăunarea unui guvern planetar. Chiar şi faptul că pe bancnota de 1 dolar american apare simbolul piramidei cu 13 trepte (rangurile ordinului) la baza căreia e scris MCDCCLXXVI (numărul roman ce reprezintă 1776, anul în care s-a adoptat Declaraţia de Independenţă a SUA, dar şi anul fondării "Illuminati"!) e interpretat drept o dovadă a influenţei politice căpătată de societatea secretă. Din rândul „iluminaţilor” au făcut parte scriitori precum Johann Wolfgang von Goethe, Adolph Franz Friedrich Ludwig von Knigge şi Johann Gottfried Herder, dar şi numeroşi alţi intelectuali şi nobili liber-cugetători -precum ducii de Gotha şi Weimar sau puternica familie de bancheri Rotschild-, care credeau în valorile părintelui-fondator: libertate, egalitate, fraternitate (plus secularizare, pentru a contracara influenţa covârşitoare şi dogmatică a Bisericii în societate), valori ce aveau să stea şi la baza Revoluţiei franceze. Scriitorii David Icke, Ryan Burke, Jüri Lina, Fritz Springmeier şi Morgan Gricar susţin că gruparea „Illuminati” – amestecându-se cu unele loji masonice- şi-a continuat existenţa sub diverse nume, printre care şi societatea secretă „Skull and Bones” (Craniul si oasele) de la Universitatea Yale, din care au făcut parte în studenţie preşedintele George W. Bush şi viitorul său contracandidat, democratul John Kerry. În mass-media şi pe internet s-a mai scris că „Illuminati” şi-ar fi infiltrat oamenii inclusiv în CIA, Banca Mondială, „Clubul de la Roma”, ONU, Vatican şi elita musulmană şi că printre iniţiaţi s-ar fi numărat şi personalităţi ca Winston Churchill, David Rockefeller şi Zbigniew Brzezinski, la toate aceste ipoteze şi speculaţii adăugându-se recenta dezvăluire că în spatele cuceritoarelor discursuri ale preşedintelui Barack Obama se află un...iezuit (la fel ca fondatorul „Illuminati”), Jon Favreau. Nu-i deci de mirare că, în baza acestor încrengături politice, teoria potrivit căreia „iluminaţii” sunt cei care ţin sub control toate evenimentele internaţionale şi creează Noua Ordine Mondială capătă tot mai mulţi adepţi.

Illuminati – Stapanii din umbra

Inchipuie-ti, fie chiar pentru o clipa, ca tot ce stii despre realitatea inconjuratoare e un mare fals. Ca mare parte din ceea ce serveste Mass-Media sunt minciuni si manipulari grosolane . Ca tot ce se spune “liber” nu este decat rezultatul unui fals care izvoraste dintr-un lung sir de minciuni oficiale. Poate nu este adevarat, poate ca totul nu este decat o simpla conceptie conspirationist-alarmist-apocaliptica, la mare moda in aceste vremuri. Dar daca este adevarat?
In acest caz, vei descoperi incetul cu incetul ca “Puterea” acestei lumi nu este aceea pentru care se bat in prezent Statele Unite, Rusia, Japonia, U.E. Toate aceste puteri economice si militare nu sunt decat niste piese de joc, manuite din umbra de adevaratii stapani ai planetei. De acolo, din anonimatul Intunericului, ei leaga si dezleaga mersul lucrurilor. De la cel mai inalt nivel imaginabil al puterii, acest for necunoscut celor multi guverneaza aproape nestingherit. Ei fac legi si revolutii, ei instaureaza guverne, ei hotarasc ce tari dispar pentru ca altele sa le ia locul. Ei “fabrica” noi ideologii si chiar religii. Se spune ca ei au creat oranduirea capitalista, tot ei au creat-o si pe cea comunista. Au eliminat comunismul din istorie ca pe o masea stricata atunci cand au considerat ca nu mai corespunde cu planurile lor. Ei fauresc tratatele militare si economice internationale, ei schimba regimuri politice si presedinti de state, ca pe niste simple piese uzate ale unei masini. Pentru ei, Lojile Masonice de orice rit, N.A.T.O., Grupul Bilderberg, O.N.U., Comisia Trilaterara, defuncta U.R.S.S. si alte organizatii pe care le-am vazut sau le vedem inca defiland pompoase la televizor, nu sunt altceva decat “terenul de lucru” al stapanilor din umbra. Despre identitatatile si nationalitatile Illuminatilor nu se cunosc decat foarte putine lucruri, dupa cum este usor de banuit. In schimb planurile lor devin vizibile pe masura ce “valul” de pe ochii celui care vrea sa afle Adevarul, este ridicat in egala masura de setea cunoasterii si de dorinta de a fi cu adevarat liber. Puterea lor este cu adevarat mare si temuta de oricine ajunge sa afle cate ceva despre ei. De-a lungul mileniilor, au desavarsit arta conspiratiei pana aproape de piscul perfectiunii. Proba de nestirbit a Timpului le-a slefuit politica in patru mari directii, simple si greu de contracara:

1.Creaza conflicte si razboaie in care cele doua parti provocate, lupta una impotriva celeilalte si nu contra adevaratului instigator.
2. Nu apar niciodata in vazul tuturor.
3. Finateaza toate partile implicate in conflict.
4. Trec intotdeauna drept instanta impaciuitoare care pune capat conflictelor.

Totusi, succesul lor mondial nu se bazeaza pe politica lor

inteligent – diabolica, cat pe inertia si superficialitatea marilor mase de oameni din intreaga lume, care inghit tot ce li se serveste drept viata zilnica si realitate palpabila. Mase de oameni care se lasa docil conduse precum o turma de oi de peste 6 miliarde de capete... Li se spune Illuminati, dar nu va ganditi ca vreunul dintre ei a atins Iluminarea spirituala. Nici pe departe. Termenul le-a fost atribuit mai degraba din frica si obedienta. Nu apar niciodata in mass-media mondiala din simplul motiv ca ei o detin si o controleaza. Daca vine vorba despre ei, acesta se face intr-un context pozitiv sau cel mult neutru. Averile lor sunt incredibile, intregul sistem bancar mondial este la picioarele lor. Milionarii din topurile ”Forbes” nu sunt decat niste simpli baieti de mingi pe langa cei care detin adevarata putere consolidata prin sume de ordinul miilor de miliarde de dolari.

Diavolul din desert si inceputul conspiratiilor

Istoria oficiala aminteste gruparea Illuminati drept o organizatie oculta care a luat nastere undeva in anul 1776. Adevarul este vechi de mii de ani. Cu mult inainte de aparitia Masoneriilor sau a oricarei organizatii oculte, undeva printre nisipurile Orientului Apropiat, se punea la cale o conspiratie al carei scop final era dominarea intregi lumi. Intr-un ungher de la marginea civilizatiilor Sumerului si Mesopotamiei, lua nastere asa numita Fratie a Sarpelui. Inainte de aparitia religiilor monoteiste, cei grupati in Fratia Sarpelui oficiau un cult in care il venerau pe Cel Rau, cunoscut atunci cu numele de Pazuzu, cel mai vechi demon trimis pe aceasta planeta. Liderii acestui cult de origine sumeriana isi spuneau ei insisi Iluminati, deoarece in cadrul ritualurilor primeau lumina cunoasterii direct de la stapanul lor din Intuneric…Au strabatut astfel veacurile fara sa fie detectati de nimeni. Au privit din umbra nasterea si decaderea Greciei Antice, a Imperiului Roman, raspandirea Crestinismului si Islamului, consolidarea primelor state ale Europei Medievale, descoperirea Americilor, aparitia prafului de pusca si al Renasterii.
Au decis sa actioneze de abia in seara zilei de 1 mai 1776, cand germanul Adam Weishaupt a primit ordinul de a fonda in oraselul bavarez Ingolstadt, Ordinul Secret al Iluminatilor Bavarezi. Adam Weishaupt a fost crescut intr-o manastire iezuita iar la maturitate a devenit profesor de drept canonic in cadrul Universitatii din Ingolstadt. In anul 1770 a fost contactat de catre creditorii sai care apartineau casei Rotschild, pentru a fonda organizatia Iluminatilor. De fapt, creditorii transmiteau un ordin primit de la adevaratii Illuminati din deserturile mesopotamiene, care decisesera sa actioneze. Mai multe amanunte despre acel moment nu se cunosc pana in prezent la nivelul marelui public. Organizatia a recrutat pentru inceput o serie de militanti liberi cugetatori, secularisti si republicani recrutati din Marea Loja Masonica a Germaniei. Alarmati de activitatile lor subversive care vizau in primul rand eliminarea monarhiei de pe continentul european, autoritatile bavareze au crezut ca au distrus ordinul in anul 1785.
Se inselau amarnic, nu reusisera decat sa aresteze cativa membri neimportanti. Iluminatii bavarezi erau organizati precum cercurile din interiorul altor cercuri, intr-o

structura similara cumva cu a foilor de ceapa. Daca initiatii se dovedeau demni si discreti in pastrarea secretelor transmise, puteau avansa intr-un cerc mai mic, unde cunosteau secrete mai importante. Astfel, varfurile au fost neafectate de lovitura primita din partea autoritatilor bavareze, fiind libere sa se refugieze in Elvetia. Istoria neconventionala si neoficiala le atribuie crearea celor mai importante revolutii care au schimbat irevocabil fata lumii. Revolutiile Americana, Franceza si Bolsevica nu au fost deloc niste miscari social-politice, cat au fost niste planuri precise, organizate pana in cel mai mic detaliu. Totusi a existat o mica scapare. In anul 1875, un curier al Illuminatilor bavarezi strabatea calare distanta intre Frankfurt si Paris. Providenta a facut ca acesta sa fie traznit in timpul unei furtuni. Asupra sa a fost descoperit un document care este cunoscut in cercurile oculte sub numele de “Noul Testament al Satanei”. Primul punct al documentului continea o serie de directive uimitor de actuale:
“Primul secret necesar conducerii oamenilor este strict legat de suprematia asupra opiniei publice. Atfel se poate provoca atata vrajba, indoiala si pareri contradictorii, incat oamenii de rand nu se pot orienta in acesta harababura si sunt convinsi ca este mai bine sa nu aiba vreo opinie personala cu privire la politica. Trebuie aprinse si atatate pasiunile poporului. In acest scop, trebuie creata o literatura murdara, facila, lipsita de spirit si dezgustatoare. Mai departe tine de datoria presei sa demonstreze neputinta non-Iluminatilor in toate domeniile activitatilor umane.”

Nobilimea Neagra are Mafia la degetul mic

Autori si cercetatori in domeniul periculos al societatilor ecrete si al conspiratiilor globale, precum David Icke, Ryan Burke, Juri Lina, Morgan Gricar, A. Ralph Epperson, Jan Van Helsing, Fritz Springmeier, Serge Monaste sau Vernon Staufer sunt de parere ca Illuminati dirijeaza intreaga activitate mondiala prin intermediul asa-numitei Nobilimi sau Aristocratii Negre. Insasi societatile secrete de rang secund precum Cavalerii Templieri, Iezuitii, Maltezii, Francmasoneria, Partidul Nazist si cel Comunist, Organizatiile Thule si Ordo Templis Orientalis, Grupul Bilderberg, Comisia Trilaterala etc. ar fi conduse de membrii Nobilimii Negre. Chiar si in istoria oficiala este binecunoscuta perioada de trista amintire din istoria Venetiei si Genovei, perioada in care Nobilimea Neagra si-a facut aparitia publica pentru prima oara in secolul al XII-lea, preluand monopolul afacerilor.
Oamenii i-au numit Nobilimea Neagra datorita cruzimii, lacomiei si lipsei totale a oricarui atribut moral sau crestinesc. Printr-un sir nemasurat de crime, violuri, rapiri, santaje, terorism, jafuri si chiar magie neagra, au anihilat orice forma de opozitiepentru a-si atinge scopurile. Cu trecerea timpului au devenit incredibil de bogati, puternici si influenti. Descendentii acestora ar detine si in prezent monopolurile asupra comertului mondial si sunt adevaratii stapani ai Mafiei italiene. Autorul Fritz Springmeier, in lucrarea “Bloodlines of the Illuminati”, enumera cele 13 familii care alcatuiesc forul conducator al Nobilimii Negre: Astor, Bundy, Collins, DuPont, Freeman, Kennedy, Li ( din China!), Onassis, Rockefeller, Rothschild, Russel, van Duyn si casa Merovingiana. Cercetatorul John Coleman, care a studiat istoricul Nobilimii Negre, afirma ca radacinile lor pot fi urmarite dincolo de oligarhii medievali ai Venetiei. Acestia ar fi avut origine asiatica si s-ar fi casatorit cu membrii caselor regale europene, inca de acum peste 800 de ani.
Evenimentele s-ar fi intamplat in urma unei marii victorii a unor triburi nomade de origine asiatica din zona Volgai asupra invadatorilor arabi musulmani. Imediat dupa batalie, viitorul imparat bizantin, Constantin al V-lea, s-a casatorit cu o printesa din acele triburi. Fiul lor a fost faimosul imparat Leo al IV-lea. Membrii familiei de Medici precum si Papa Pius al XII-lea au facut parte la randul lor din Aristocratia Neagra. Cultul lor era de sorginte satanista, evidentiat prin practici avansate de magie neagra. La o privire mai atenta, reiese ca aceste metode de magie neagra sunt la originea tuturor tehnicilor de influentare si manipulare a maselor de oameni. Aceasta in ciuda faptului ca imensa masinarie de propaganda oficiala se ascunde sub motive asa-zis stiintifice, in care declara ca Diavolul nu exista, iar religiile nu sunt altceva decat o forma de misticism sub care se ascund oamenii saraci cu duhul. „Cel mai vechi truc al diavolului este acela de a spune ca el nu exista”, spune o maxima a inteleptilor crestini…
Aceeasi masinarie de propaganda cu orientare “stiintific-atee” a avut grija sa indoctrineze societatile vestice inca din anii ’50-’60, cu ideea ca nu exista forte supranaturale si fenomene paranormale, iar magia nu ar fi altceva decat un derizoriu fenomen de circ si variete.

Ce vor de fapt Illuminati?

Majoritatea covarsitoare a cercetatorilor si autorilor din domeniul istoriei neoficiale si teoriilor conspirationiste, cad de acord in privinta faptului ca Illuminati lucreaza pentru indeplinirea unei adevarate succesiuni de Noi Ordini Mondiale. Noua Ordine Mondiala este formata de fapt din mai multe etape de oranduiri sociale care isi succed una altora pana in momentul in care absolut toti oamenii vor fi controlati, insemnati si folositi dupa bunul plac al celor care conduc lumea. Ultima forma a Noii Ordini Mondiale ar fi aceea in care Illuminati vor restrange numarul oamenilor de pe planeta de la cateva miliarde la cateva milioane. In acest scop vor crea razboaie, crize alimentare, noi boli si virusuri fara leac.
Toti cei care au studiat motivele si principiile stapanilor lumii vizibile, cred ca aceasta este directia in care vor “evolua” lucrurile in viitorul apropiat… Cat de mult adevar exista in aceste presupuneri apocaliptice, nu poate certifica nimeni cu siguranta. Tot ce se poate spune este ca situatia mondiala se va precipita dramatic in urmatorii 10-20 de ani. Initiatii pe taramurile spiritului afirma la randul lor ca Illuminati sunt doar o uriasa piatra de incercare peste care omenirea este nevoita sa treaca in decursul evolutiei sale de la o specie agresiv-egotic-materialista spre o clasa superioara a desavarsirii spirituale. Tot ei afirma ca Illuminati sunt de fapt fructul pacatelor noastre, deoarece daca ar avea acces la bogatie si putere absoluta, peste 90% din oamenii din prezent ar actiona la fel ca actualii Illuminati. Nu este vorba in ultima instanta decat de o traire inferioara izvorata din frica si mandrie care-i face pe oamenii de la toate nivelurile societatii sa-si controleze, abuzeze, foloseasca si minta semenii aflati intr-o stare de vulnerabilitate si inferioritate. Traire care, din pacate, a devenit o trasatura de caracter definitorie pentru specia umana din prezent.
Ca o concluzie ce reiese din toate teoriile emise de cei care si-au dedicat viata studierii celor care ne conduc planeta:
-Iluminatii nu ar fi reusit totusi sa ajunga atat de puternici daca oamenii nu s-ar fi lasat folositi si nu le-ar fi permis sa le controleze destinele…